Fotbalul românesc își ia rămas-bun de la unul dintre reprezentanții unei generații care a scris istorie pe teren. Un nume asociat cu trofee, finale memorabile și performanțe remarcabile la două cluburi de tradiție a plecat dintre noi: Iosif Szakacs.
Doliu în fotbalul românesc. S-a stins Iosif Szakacs, fost jucător emblematic la UTA Arad și Dinamo București
Fotbalul din România este în doliu după dispariția lui Iosif Szakacs, fost mare jucător al cluburilor UTA Arad și Dinamo București. Acesta s-a stins din viață pe 10 februarie, la vârsta de 92 de ani, într-un azil de bătrâni din apropierea Oradei, unde își petrecuse ultimii ani, departe de agitația lumii sportive.
Înmormântarea este programată pentru joi, 12 februarie, la ora 14:00, la Capela Steinberger din Cimitirul Rulikowski, Oradea.
Vestea dispariției sale a generat un val de reacții emoționante în mediul online. Suporteri, foști colegi și reprezentanți ai cluburilor la care a evoluat au transmis mesaje de condoleanțe și au rememorat momentele de glorie din cariera sa. Fanii UTA și Dinamo au vorbit despre eleganța sa în joc, despre golurile decisive și despre contribuția esențială la trofeele cucerite.
Cluburi precum CAO Oradea au amintit perioada în care Szakacs a evoluat sub denumirile CS Oradea și CSM Crișana, subliniind respectul și recunoștința pentru aportul său din anii ’60.
O carieră legată de trofee și performanțe istorice
Născut într-o perioadă de referință pentru fotbalul românesc, Iosif Szakacs a rămas în memoria suporterilor drept un mijlocaș talentat, cu viziune de joc, instinct de gol și un spirit de lider incontestabil.
Și-a început cariera la Arad, în echipa Flamura Roșie – viitoarea UTA Arad – formație care a dominat începutul anilor ’50. Sub conducerea antrenorului Coloman Braun și alături de jucători precum Zoltan Farmati, Andrei Mercea sau Coco Dumitrescu, Szakacs a contribuit la cucerirea Cupei României în 1953 și a titlului de campion al Diviziei A în 1954.
Până de curând, Iosif Szakacs era ultimul supraviețuitor al acelei generații de excepție a arădenilor, echipă care a adus trofee importante și a pus bazele unei tradiții de succes pentru club.
Evoluțiile sale constante și maturitatea din teren l-au adus ulterior la Dinamo București, după o scurtă perioadă petrecută și la Dinamo Brașov. În Capitală a ajuns împreună cu fratele său, cei doi fiind cunoscuți în vestiar și în presa vremii drept Szakacs I și Szakacs II.
La Dinamo București, mijlocașul a trăit unele dintre cele mai intense momente ale carierei. În 1959, „câinii roșii” au cucerit Cupa României, iar Szakacs a fost eroul finalei disputate împotriva echipei Baia Mare. A reușit un hat-trick, performanță rar întâlnită în istoria competiției și care i-a asigurat un loc special în memoria suporterilor dinamoviști. Doar câțiva jucători au mai izbutit un asemenea rezultat într-o finală de Cupă, ceea ce face ca numele său să rămână legat definitiv de una dintre cele mai spectaculoase partide ale competiției.
Sfârșitul unei epoci
Ultimii ani din viață și i-a petrecut în zona Oradea, într-o discreție totală, departe de luminile reflectoarelor care i-au marcat tinerețea. Însă amintirile unei cariere bogate și pline de performanțe au rămas vii în sufletele celor care l-au văzut jucând.
Dispariția lui Iosif Szakacs înseamnă mai mult decât pierderea unui fost mare fotbalist. Înseamnă închiderea unui capitol din istoria fotbalului românesc, o legătură directă cu o generație care a adus trofee, emoții și identitate cluburilor UTA Arad și Dinamo București.
Moștenirea sa rămâne în palmaresul echipelor pentru care a evoluat, în statisticile competițiilor câștigate și, mai ales, în memoria suporterilor care nu au uitat eleganța, determinarea și spiritul de luptă al unui jucător care a trăit fotbalul cu pasiune și devotament.
