În cea de-a 17-a zi a conflictului din Orientul Mijlociu, tensiunile tot mai mari dintre Iran și Statele Unite generează ecouri și pentru România. Teheranul a transmis un avertisment ferm Bucureștiului, susținând că statul român ar putea fi tras la răspundere dacă va permite folosirea bazelor sale militare de către armata americană în eventuale operațiuni împotriva Iranului.
Mesajul venit din partea oficialilor iranieni este unul direct: orice formă de sprijin oferită Statelor Unite într-un asemenea context ar putea fi interpretată de Teheran drept implicare într-o acțiune militară ostilă. În paralel, declarațiile făcute de Donald Trump au amplificat și mai mult tensiunea internațională. „De 40 de ani vă protejăm și nu vreți să vă implicați în ceva foarte minor, în care se vor trage foarte puține focuri, pentru că nu mai au multă muniție. Aș vrea să le spun numele, dar nu știu dacă vor, pentru că nu vor să devină o țintă”, a afirmat fostul lider american, într-un mesaj care a stârnit reacții puternice.
La Teheran, ministrul de externe a descris o eventuală colaborare militară între România și SUA drept o „pată neagră” în raporturile dintre cele două state. În același timp, Iranul a avertizat că va răspunde dur dacă infrastructura sa energetică va fi lovită, menționând inclusiv posibilitatea de a viza instalații din regiune în care există participații americane.
Autoritățile române au reacționat rapid și au subliniat că prezența militară americană pe teritoriul țării are la bază acordul bilateral de acces semnat în 2006. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, acest acord oferă Statelor Unite cadrul juridic necesar pentru utilizarea continuă a unor baze din România. Oficialii români au precizat, totodată, că sistemele găzduite de țara noastră au caracter strict defensiv și sunt destinate exclusiv autoapărării, în conformitate cu prevederile Cartei ONU.
MAE a insistat asupra faptului că România nu este parte a conflictului și că prioritatea sa rămâne susținerea eforturilor diplomatice pentru de-escaladarea situației. În același comunicat, Bucureștiul a condamnat atacurile lansate de Iran asupra unor state din regiunea Golfului, considerându-le nejustificate și periculoase pentru securitatea regională și pentru economia mondială. De asemenea, partea română a mulțumit statelor din zonă pentru protejarea cetățenilor români aflați pe teritoriul lor.
În ceea ce privește prezența militară americană în România, informațiile arată că patru avioane cisternă ale forțelor SUA au aterizat pe aeroportul Otopeni, iar trupe americane au sosit pentru a opera echipamente cu rol defensiv. Nu este clar, deocamdată, dacă acestea vor utiliza și baza militară de la Constanța sau dacă activitatea lor se va limita la infrastructura din apropierea Capitalei.
Între timp, situația din Orientul Mijlociu continuă să se degradeze. Noaptea trecută, un rezervor de combustibil de pe aeroportul din Dubai a fost lovit, incident care a dus la anularea mai multor zboruri și la blocarea a sute de pasageri. Totodată, Iranul ar fi fost vizat de bombardamente atribuite coaliției israeliano-americane, atacuri în urma cărora ar fi fost distruse mai multe obiective importante, inclusiv aeronava folosită de liderul suprem Ali Khamenei, centrul spațial iranian și mai multe clădiri guvernamentale din Teheran.
Relatările privind survolul la joasă altitudine al unor avioane americane și israeliene deasupra orașelor iraniene au alimentat percepția că apărarea antiaeriană a capitalei ar fi fost grav afectată. În același timp, ministrul de externe iranian a anunțat că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru traficul comercial, însă navele considerate aparținând „dușmanilor” Iranului nu ar beneficia de același tratament.
Pe fondul acestor evoluții, Statele Unite ar fi trimis aproximativ 5.000 de pușcași marini în regiune, fapt care a dus la apariția unor speculații privind o posibilă operațiune terestră pe teritoriul iranian. Întrebat despre acest scenariu, Donald Trump a evitat un răspuns clar și a reacționat ironic la întrebările presei.
În plus, în jurul liderului suprem Ali Khamenei circulă numeroase informații contradictorii. Unele surse americane susțin că acesta s-ar afla în comă și că nu ar fi conștient de evenimentele recente, în timp ce alte relatări vorbesc despre un transfer secret la Moscova după atacurile din 28 februarie. Totodată, pe internet au început să circule imagini ironice și meme-uri legate de presupusul nou lider al Iranului, semn al confuziei, incertitudinii și tensiunii care domină în prezent regiunea.
Astfel, conflictul din Orientul Mijlociu capătă dimensiuni tot mai ample, iar ecourile sale ajung inclusiv în România, într-un moment în care orice decizie strategică poate avea consecințe majore atât pe plan regional, cât și internațional.
