Presiunea uriașă asupra bugetului pentru anul 2026 a forțat Guvernul să convoace o ședință specială chiar de Dragobete, pentru a adopta cele două ordonanțe de urgență negociate în Coaliție: reforma administrației și pachetul de relansare economică. După opt luni de blocaje, negocieri tensionate și amânări succesive, Executivul condus de Ilie Bolojan a făcut pasul decisiv.
Ședința de Guvern, programată la ora 18:00, a venit într-un context complicat: avize întârziate, riscuri de neconstituționalitate și proteste anunțate în Piața Victoriei. În cele din urmă, cele două pachete au fost adoptate.
Declarațiile premierului Ilie Bolojan
După adoptarea măsurilor, premierul a susținut că ordonanțele privind relansarea economică și reforma administrației „completează cadrul fiscal și bugetar” și creează premisele unei economii mai sănătoase.
„Relansarea vine să pună economia țării pe baze solide și să creeze mecanisme de stimulare a creșterii economice începând chiar din această vară și în anii următori”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a explicat că în lunile următoare vor fi adoptate schemele de sprijin prevăzute în ordonanță, acestea urmând să devină „ancore de creștere” pentru domeniile vizate.
În ceea ce privește reforma administrației, șeful Executivului a subliniat că aceasta urmărește eficientizarea aparatului public, prin audituri de personal și eliminarea cheltuielilor nejustificate. Reforma susține descentralizarea și simplificarea procedurilor, inclusiv transferul unor active – precum baze sportive – către autoritățile locale care își asumă reabilitarea și utilizarea lor în beneficiul comunității.
Totodată, administrațiile locale vor avea competențe sporite în urbanism, taxe și impozite locale, planificare urbană și chiar în reglementarea jocurilor de noroc pe teritoriul lor. „Toate măsurile vor conduce, în lunile următoare, la îmbunătățirea calității administrației publice din România”, a punctat premierul.
Pentru administrația centrală, măsurile includ auditarea cheltuielilor de personal, reducerea acestora acolo unde este necesar și creșterea vârstei de pensionare în sectoarele ce țin de ordine publică și siguranță națională.
Declarațiile ministrului de Finanțe
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a vorbit despre o „tranziție strategică” a modelului economic românesc.
„Marcăm trecerea de la o creștere bazată pe consum la una bazată pe investiții productive, inovație și producție autohtonă. Consumul ne-a dus în dezechilibru bugetar”, a spus Nazare.
Potrivit acestuia, pachetul vizează atragerea rapidă a investițiilor strategice, într-un context de competiție regională și globală acerbă. România va avea un instrument special pentru atragerea investițiilor de peste un miliard de lei – investiții pe care, în trecut, le-a pierdut din lipsa unor mecanisme adecvate.
Impactul bugetar pentru 2026 este estimat la 2,2 miliarde lei, însă efectele reale vor fi vizibile pe termen mediu și lung. Până în 2032, sunt alocate 5 miliarde de euro pentru schemele de sprijin incluse în pachet.
Printre noutăți se numără introducerea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare-inovare, un instrument care nu a existat până acum și care urmărește să sprijine transferul ideilor din zona universitară către mediul de afaceri.
De asemenea, au fost anunțate modificări față de varianta inițială: schema pentru resurse minerale și noi tehnologii va fi gestionată de Ministerul Economiei, iar criteriile pentru schema din domeniul apărării vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern, în colaborare cu același minister.
Aviz negativ pentru reforma administrației
Înainte de adoptare, Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz nefavorabil pentru proiectul privind reforma administrației. Din 37 de voturi, 25 au fost nefavorabile, 7 favorabile cu observații și doar 5 favorabile.
Deși avizul CES este consultativ, el are o greutate politică și instituțională importantă, întrucât Consiliul reunește reprezentanți ai sindicatelor, patronatelor și societății civile. În schimb, pachetul de relansare economică a primit aviz favorabil cu observații.
Ce prevede pachetul de relansare economică
Printre măsurile adoptate se numără:
– deducerea a 3% din impozitul pe profit, impozitul microîntreprinderilor și impozitul pe venitul persoanelor fizice pentru anul fiscal 2025;
– majorarea plafonului pentru mijloace fixe de la 2.500 la 5.000 lei;
– creșterea plafonului pentru TVA și posibilitatea revenirii la statutul de microîntreprindere pentru firmele cu venituri sub 100.000 euro;
– extinderea termenului pentru angajarea primului salariat la microîntreprinderile nou-înființate, de la 30 la 90 de zile;
– deduceri suplimentare de 50% pentru cheltuielile aferente listării la bursă;
– deduceri de până la 400 euro anual pentru persoanele fizice care investesc în acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri.
Cu toate acestea, mediul de afaceri a criticat impactul limitat al măsurilor. Președintele IMM România a estimat că doar 200–300 de IMM-uri ar putea beneficia efectiv de program.
Reforma administrației: tăieri și excepții
Proiectul prevede reducerea cu 10% a posturilor ocupate în administrația publică locală și o scădere de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală. Sunt exceptate domeniile Educație, Sănătate, Apărare, Ordine publică și Siguranță națională.
Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării vor trebui să propună, în termen de 30 de zile, creșterea vârstei standard de pensionare pentru polițiști, militari și personalul din servicii.
Numărul consilierilor personali ai demnitarilor va fi redus, la fel și cel al consilierilor locali, raportat la populație. În cazul poliției locale, se introduce o formulă clară de calcul, limitând numărul de posturi în funcție de numărul de locuitori.
Modificări fiscale anunțate separat
Coaliția a decis și ajustarea unor taxe majorate la 1 ianuarie 2026, în urma nemulțumirii populației. Reducerile vizează:
– 25% reducere la impozitul pentru clădirile mai vechi de 100 de ani;
– 15% reducere pentru clădirile între 50 și 100 de ani;
– reduceri pentru persoanele cu handicap: 50% pentru handicap grav și 25% pentru handicap accentuat, cu introducerea unor plafoane valorice.
Pentru cei care au plătit deja impozitele majorate pe 2026, Guvernul analizează două variante: restituirea diferenței în cursul acestui an sau compensarea acesteia cu impozitul pe 2027.
După luni de negocieri și blocaje politice, Executivul a forțat adoptarea celor două pachete într-un moment simbolic, dar tensionat. Rămâne de văzut dacă măsurile vor reuși să reducă deficitul și să genereze creșterea economică promisă sau dacă vor adânci disputele dintre Guvern, mediul de afaceri și societatea civilă.
