Temerile că Iranul ar putea încerca să lovească ținte din Europa cresc pe fondul escaladării războiului din Orientul Mijlociu și al avertismentelor venite din zona de securitate: „celulele adormite” asociate rețelelor pro-iraniene ar putea fi activate pentru a provoca haos pe continent.
Contextul este unul exploziv, după ofensiva aeriană lansată de SUA și Israel împotriva Iranului, urmată de represalii prin rachete și drone îndreptate spre Israel și spre obiective din regiune.
Rachetele Iranului și „raza” care sperie Europa
În centrul discuțiilor apare din nou arsenalul balistic iranian, în special seria Khorramshahr (inclusiv varianta Khorramshahr-4), despre care există evaluări diferite privind raza și încărcătura, în funcție de configurație. Unele estimări publice vorbesc despre posibilitatea ca, în anumite scenarii, rachete cu rază de circa 2.000 km să atingă părți din sud-estul Europei, iar în variante „maxim teoretice” să extindă amenințarea spre zone mai îndepărtate.
De aici până la titlurile alarmiste despre orașe europene „în bătaia rachetelor” e un pas mic, însă nuanța importantă este aceasta: chiar și fără un atac direct asupra Europei, simpla creștere a riscului perceput obligă statele occidentale să își întărească vigilența și protecția infrastructurilor sensibile.
Dronele Shahed, arma „de uzură” care pune presiune pe apărarea aeriană
Pe lângă rachete, atenția rămâne pe dronele de tip Shahed, folosite în valuri și considerate periculoase nu doar prin efectul direct, ci și prin strategia de „epuizare” a apărării aeriene, atunci când sunt lansate în număr mare. În estul Mediteranei, tocmai o astfel de amenințare a determinat întăriri militare accelerate după atacul cu dronă asupra bazei britanice Akrotiri din Cipru.
Acest tip de incident a schimbat imediat calculul de securitate și în Europa: Marea Britanie, Franța și Grecia au anunțat desfășurări de capabilități defensive (nave, sisteme anti-dronă/anti-rachetă, aviație), tocmai pentru a reduce riscul repetării unor lovituri și pentru a securiza punctele strategice din regiune.
„Celulele adormite” – scenariul care îngrijorează serviciile
În paralel, un alt nivel de risc discutat public este cel al acțiunilor clandestine sau teroriste, prin intermediul unor rețele afiliate ori simpatizante. În Germania și Franța au apărut avertismente și măsuri de creștere a vigilenței, inclusiv în jurul unor obiective diplomatice și a comunităților considerate vulnerabile, pe fondul tensiunilor regionale și al posibilității unor represalii.
O „celulă adormită”, în termeni de securitate, este o structură infiltrată care rămâne discretă până primește un semnal de activare. Nu înseamnă automat că există un atac iminent, dar explică de ce autoritățile tratează cu maximă seriozitate orice escaladare care poate genera reacții „asimetric” pe teritoriul european.
Concluzie: Europa intră în regim de alertă preventivă
În acest moment, mesajul principal din zona occidentală este de prudență: nu există o confirmare publică generală că Iranul „va ataca Europa”, însă există suficiente semnale de risc (rachete, drone, retorică, posibilități de represalii) încât statele europene să își ridice nivelul de alertă și să întărească protecția obiectivelor sensibile.
Pe măsură ce conflictul continuă, riscul major rămâne extinderea necontrolată: fie printr-un nou val de atacuri în estul Mediteranei, fie prin acțiuni indirecte care pot lovi ținte simbolice sau infrastructuri critice.
