Fostul președinte sud-coreean Yoon Suk-yeol a fost condamnat vineri la 30 de ani de închisoare într-un nou dosar care vizează trimiterea unor drone în Coreea de Nord. Potrivit instanței, acțiunea ar fi avut scopul de a provoca Phenianul și de a crea un context favorabil pentru declararea legii marțiale în decembrie 2024.
Decizia vine după alte condamnări primite anterior de fostul lider de la Seul, care fusese deja condamnat la închisoare pe viață pentru insurecție, tentativă de impunere a legii marțiale și pentru ordinul de trimitere a armatei în Parlament. De asemenea, Yoon mai primise o condamnare de cinci ani de închisoare într-un alt dosar separat.
Yoon Suk-yeol, condamnat într-un nou dosar
Fostul șef de stat, în vârstă de 65 de ani, a fost găsit vinovat pentru fapte legate de trimiterea unor drone militare deasupra Phenianului, în octombrie 2024. Acestea ar fi transportat materiale de propagandă, iar incidentul a contribuit la creșterea tensiunilor dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord.
Un purtător de cuvânt al unui tribunal din Seul a transmis că Yoon Suk-yeol a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru acest episod. Judecătorii au susținut că fostul președinte ar fi încercat să provoace o criză de securitate națională, folosind un posibil incident armat ca justificare pentru măsuri excepționale.
Potrivit instanței, Yoon ar fi urmărit să creeze baza juridică și motivul politic necesar pentru declararea legii marțiale, încercând să determine Coreea de Nord să reacționeze militar împotriva armatei sau populației sud-coreene.
Acuzații grave privind folosirea armatei în interes politic
În motivarea deciziei, judecătorii au arătat că operațiunea cu drone ar fi presupus folosirea capacităților militare în scopuri personale și politice, fără o legătură reală cu apărarea națională sau cu protejarea teritoriului.
Instanța a subliniat că fostul președinte ar fi considerat că își poate folosi puterile în mod arbitrar pentru a obține un avantaj politic. Procurorii ceruseră pedeapsa de 30 de ani, susținând că întreaga operațiune a fost concepută pentru a genera tensiuni și pentru a justifica o intervenție autoritară.
Aceștia au mai afirmat că operațiunea ar fi dus și la scurgerea unor informații clasificate, după ce unele drone s-ar fi prăbușit pe teritoriul nord-coreean.
Coreea de Nord a reacționat cu prudență
Deși incidentul ar fi putut declanșa o criză majoră, Coreea de Nord a avut o reacție mai rezervată decât se anticipa. Phenianul a avertizat că va riposta în cazul unor noi incursiuni cu drone, însă nu a trecut imediat la o escaladare militară.
Această reacție nu l-a împiedicat însă pe Yoon Suk-yeol să încerce, două luni mai târziu, impunerea legii marțiale. Fostul președinte și-a justificat demersul invocând presupuse amenințări din partea unor „forțe antistatale” despre care afirma că ar acționa în interesul Coreei de Nord.
De asemenea, Yoon a invocat conflictul politic intern, după ce Parlamentul, controlat de opoziție, a refuzat să adopte bugetul propus de administrația sa.
Tentativa de impunere a legii marțiale a eșuat
Planul fostului președinte nu a reușit. Deși clădirea Parlamentului fusese înconjurată de soldați, suficienți parlamentari au reușit să intre în legislativ și să adopte o rezoluție împotriva legii marțiale.
Această decizie l-a obligat pe Yoon să renunțe la măsurile pe care încerca să le impună, dar episodul a declanșat una dintre cele mai grave crize politice din Coreea de Sud.
În aprilie 2025, fostul președinte a fost pus sub acuzare, iar în prezent se află în detenție. Yoon Suk-yeol a făcut apel la condamnarea pe viață, susținând că a acționat doar în interesul țării.
Avocații lui Yoon resping acuzațiile
Apărarea fostului președinte a contestat acuzațiile privind trimiterea dronelor în Coreea de Nord. Avocații au susținut că nu ar fi existat niciun ordin prealabil și nicio aprobare ulterioară din partea lui Yoon pentru o astfel de operațiune.
Aceștia au afirmat că acțiunea ar fi fost prezentată greșit de procurori și au invocat un posibil act de autoapărare, în contextul în care Coreea de Nord trimisese anterior baloane cu deșeuri către Coreea de Sud.
Apărarea a calificat dosarul drept o construcție speculativă și a respins ideea că fostul președinte ar fi urmărit să provoace un conflict militar pentru câștig politic.
Scandalul dronelor tensionează relațiile dintre Seul și Phenian
Zborurile de drone rămân un subiect extrem de sensibil în relațiile dintre cele două Corei, care, din punct de vedere tehnic, se află încă în stare de război.
Actualul președinte sud-coreean Lee Jae-myung și-a exprimat regretul la începutul acestui an, după ce o anchetă a arătat implicarea unor oficiali guvernamentali în trimiterea unor drone civile în Coreea de Nord.
Phenianul a anunțat că a doborât o dronă echipată cu aparatură de supraveghere în apropierea orașului Kaesong, aflat la mică distanță de granița intercoreeană, și a avertizat că va reacționa dur în cazul unei noi incursiuni.
Lee Jae-myung a transmis că, deși acțiunea nu a reprezentat intenția oficială a guvernului, regretă tensiunile militare inutile provocate de gesturile iresponsabile ale unor persoane.
Sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, Kim Yo-jong, a descris decizia președintelui sud-coreean de a-și exprima regretul drept una înțeleaptă. Cu toate acestea, speranțele privind o detensionare rapidă au fost afectate după ce Phenianul a reluat retorica dură și a descris din nou Coreea de Sud drept principalul său inamic.
Noua condamnare a lui Yoon Suk-yeol adâncește criza politică din Coreea de Sud și readuce în atenție riscurile generate de folosirea tensiunilor militare în scopuri interne. Dosarul dronelor devine astfel unul dintre cele mai controversate episoade din cariera fostului președinte și un nou punct sensibil în relațiile deja fragile dintre Seul și Phenian.
