Politologul Cristian Preda, fost consilier prezidențial pentru educație și cercetare în mandatul lui Traian Băsescu, a făcut un gest extrem luni seară, în direct la Digi24: și-a rupt diploma de doctor, în semn de protest față de noile măsuri de austeritate anunțate de Guvern.
Decizia vine în contextul în care Executivul pregătește reducerea indemnizației acordate pentru titlul științific de doctor, măsură inclusă într-un proiect de Ordonanță de urgență privind reorganizarea și eficientizarea cheltuielilor din administrație. Potrivit documentului pus în transparență publică de Ministerul Dezvoltării, indemnizația de doctorat ar urma să fie plafonată la 500 de lei brut lunar începând cu anul 2026.
În prezent, această indemnizație poate ajunge până la 950 de lei brut pe lună, ceea ce înseamnă aproximativ 580 de lei net. Prin noua plafonare, suma ar scădea la circa 293 de lei net. Diferența este una semnificativă: aproximativ 260–270 de lei lunar, echivalentul unei reduceri de aproape 47% față de nivelul actual.
În intervenția sa televizată, Cristian Preda a criticat nu doar diminuarea indemnizației, ci și climatul general în care, susține el, educația și meritocrația sunt puse sub semnul întrebării.
„În aceste condiții, diplomele de doctorat au ajuns o povară”, a afirmat profesorul, sugerând că statul transmite un mesaj descurajator celor care au investit ani de muncă în formarea academică.
Politologul a vorbit despre o dublă problemă: pe de o parte, contestarea studiilor și a diplomelor obținute în străinătate, inclusiv la nivel înalt; pe de altă parte, faptul că sporul pentru doctorat a ajuns să fie prezentat drept o povară bugetară majoră.
„Mi-am dat seama că diploma asta de doctor a ajuns o simplă bucată de hârtie care încurcă statul. Așa că o rup aici, la dumneavoastră”, a spus Preda, înainte de a-și distruge documentul în direct.
El a susținut că reducerea indemnizației reprezintă o formă de umilire la adresa celor care și-au construit cariere în universități și institute de cercetare, în timp ce probleme precum plagiatul ar fi tratate cu mai multă indulgență.
Gestul său a stârnit reacții puternice în spațiul public, împărțind opiniile între cei care consideră protestul unul simbolic și justificat și cei care văd în el o exagerare. Cert este că momentul a readus în prim-plan dezbaterea despre statutul doctoratului în România, despre recunoașterea meritului academic și despre direcția în care se îndreaptă politicile publice în domeniul educației și cercetării.
