Răsturnare de situație în celebrul dosar ICA, cazul în care Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv și a executat aproape trei ani de închisoare. Tribunalul București a decis, miercuri, să admită „în principiu” cererea de revizuire, ceea ce deschide drumul către rejudecarea întregii cauze de la zero. Următorul termen stabilit de instanță pentru rejudecare este 30 aprilie 2026, ora 12:00.
Ce înseamnă „admisă în principiu”
Admiterea „în principiu” nu înseamnă că sentința a fost anulată pe loc, ci că instanța a constatat că există temei legal pentru a redeschide cauza și pentru a intra într-o etapă de rejudecare propriu-zisă, cu citarea părților și reluarea procedurilor. Practic, dosarul intră într-un nou parcurs, cu o miză uriașă: tot ce s-a judecat atunci poate fi reanalizat în fața instanței.
Instanța a fixat deja termenul și a dispus citarea tuturor părților menționate în minută (inculpați, instituții și entități din dosar), iar soluția de admitere în principiu este „definitivă” în ceea ce privește această etapă procedurală.
Cum a ajuns Voiculescu să ceară revizuirea
Cererea de revizuire a fost construită pe o evoluție juridică separată, legată de acuzațiile aduse judecătoarei Camelia Bogdan (care a făcut parte din completul care a pronunțat condamnarea definitivă). Mai mulți inculpați au susținut că ar fi existat un abuz în serviciu în legătură cu modul de gestionare a cauzei. În această speță, într-o etapă anterioară, instanța supremă ar fi schimbat temeiul clasării din „fapta nu există” în „fapta s-a prescris”, interpretare care, pentru apărare, capătă greutate: dacă fapta „s-a prescris”, înseamnă că ar fi fost reținută ca existentă, dar nu mai poate fi urmărită penal din cauza trecerii timpului.
Această schimbare de temei, plus motivarea aferentă, a fost folosită ca argument central pentru a solicita redeschiderea dosarului ICA.
Dosarul ICA, pe scurt
Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare a rămas unul dintre cele mai cunoscute cazuri de corupție din România post-2000. Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare, însă a executat aproape trei ani, fiind eliberat condiționat după îndeplinirea fracției prevăzute de lege.
În spațiul public au fost discutate intens și consecințele financiare ale dosarului, inclusiv recuperarea prejudiciului: în unele relatări, statul ar fi recuperat puțin peste 18 milioane de euro dintr-un total vehiculat de peste 80 de milioane de euro (prejudiciu plus produse ale infracțiunii), cifre care au fost invocate de-a lungul anilor în analiza executării hotărârii.
Ce urmează
De aici înainte, cazul intră într-o etapă care poate dura: vor fi termene, excepții, administrare de probe, poziții ale părților, eventuale solicitări suplimentare. Cert este că decizia Tribunalului București schimbă radical datele problemei: dosarul ICA nu mai rămâne doar un verdict din trecut, ci revine în prezent, cu toate implicațiile juridice și publice ale unei rejudecări integrale.
