Ilie Bolojan avertizează că România achită anual peste 10 miliarde de euro doar pentru plata dobânzilor la datoria publică, o sumă care apasă tot mai greu asupra bugetului de stat. Într-un context economic complicat, premierul susține că măsurile de austeritate adoptate de Guvern nu sunt o alegere politică, ci o necesitate pentru a readuce țara pe un drum sustenabil. Potrivit acestuia, primele semne clare de redresare ar putea fi vizibile începând cu vara anului 2026.
România și povara dobânzilor uriașe
Șeful Executivului a explicat că situația actuală este rezultatul unor ani în care cheltuielile publice au depășit constant veniturile. „Am cheltuit mai mult decât ne permiteam”, a declarat premierul, subliniind că dezechilibrele acumulate nu mai pot fi ignorate.
România plătește în prezent peste 10 miliarde de euro anual doar pe dobânzi – bani care nu se regăsesc în investiții, spitale, școli sau infrastructură, ci acoperă costurile împrumuturilor contractate în anii anteriori. În opinia sa, această povară poate fi redusă doar printr-o combinație de măsuri ferme: reducerea cheltuielilor bugetare, creșterea veniturilor statului și stimularea unei economii productive.
„Nu există soluții miraculoase. Trebuie să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile și să creăm condiții pentru o economie mai puternică”, a explicat premierul într-un interviu acordat postului public de televiziune.
Austeritate acum, stabilitate mai târziu
Guvernul a adoptat pachete de corecție bugetară menite să limiteze deficitul și să transmită un semnal de stabilitate către piețele financiare și partenerii europeni. Deși măsurile sunt percepute ca dure, premierul susține că ele reprezintă fundamentul unei relansări economice sănătoase.
Potrivit lui Ilie Bolojan, efectele pozitive nu vor fi imediate, dar vor începe să se vadă în a doua jumătate a anului 2026. Strategia Executivului vizează impulsionarea investițiilor, accelerarea absorbției fondurilor europene și susținerea unor sectoare-cheie, precum construcțiile și infrastructura.
„Trebuie să stimulăm creșterea economică prin investiții și prin folosirea eficientă a banilor europeni”, a precizat premierul, sugerând că dezvoltarea infrastructurii și a capacităților productive poate genera locuri de muncă și venituri suplimentare la buget.
Ținta: inflație mai mică și consum bazat pe producție
Un alt obiectiv anunțat de șeful Guvernului este reducerea inflației la aproximativ 4% până la finalul anului. În viziunea sa, scăderea inflației ar trebui să conducă la o „reașezare” a consumului, bazată pe venituri reale și pe producție internă, nu pe împrumuturi sau stimulente artificiale.
Premierul a criticat modelul economic centrat excesiv pe consum, pe care l-a descris drept „cea mai primitivă formă de stimulare economică”. În opinia sa, dezvoltarea sustenabilă trebuie să pornească de la capacitatea României de a produce mai mult și mai competitiv.
„Capacitatea de a cheltui trebuie să fie bazată pe ceea ce producem, nu pe ceea ce împrumutăm”, a subliniat acesta, pledând pentru o schimbare de paradigmă în politica economică.
„Ilie Sărăcie” – între critică și asumare
Adoptarea măsurilor de austeritate i-a adus premierului numeroase critici în spațiul public, dar și porecle precum „Ilie Sărăcie” sau „Ilie Taie-Tot”. Întrebat despre aceste etichete, Ilie Bolojan a răspuns ferm că își asumă deciziile luate.
„Cel mai simplu este să pui etichete și să critici. Cei care fac asta nu au avut curajul să își asume această răspundere. Eu mi-am asumat-o”, a declarat el.
Premierul consideră că succesul actualei guvernări va fi evaluat nu prin prisma popularității imediate, ci prin rezultatele concrete obținute în timp. În opinia sa, comunicarea nu poate înlocui munca și disciplina administrativă.
„Nu comunicarea e problema. Munca, seriozitatea și rezultatele sunt cele care contează”, a afirmat prim-ministrul, subliniind că cetățenii vor judeca activitatea Guvernului la final de mandat, în funcție de starea economiei și de nivelul de trai.
Un pariu pe termen mediu
Mesajul transmis de Ilie Bolojan este unul de prudență și responsabilitate. Guvernul mizează pe o perioadă de ajustări dificile, urmată de stabilizare și creștere graduală. Vara lui 2026 este indicată ca moment de referință pentru primele efecte vizibile ale reformelor.
Rămâne de văzut dacă strategia Executivului va reuși să reducă presiunea dobânzilor, să stabilizeze deficitul și să repoziționeze economia României pe baze mai solide. Cert este că perioada următoare va testa atât reziliența economiei, cât și răbdarea societății în fața unor măsuri menite să corecteze dezechilibrele acumulate în ultimii ani.
