Moartea marelui compozitor Jolt Keresztély, stins din viață pe 3 martie, la 91 de ani, a adus un val de tristețe în lumea muzicii românești. Dispariția sa a fost resimțită ca pierderea uneia dintre vocile care au modelat, timp de decenii, emoția și identitatea muzicii ușoare. Mesajele de condoleanțe au venit din toate direcțiile, de la artiști și oameni de cultură până la personalități publice care i-au prețuit creația.
Printre cei care au transmis un omagiu public se numără Călin Georgescu și Cristela Georgescu. Cei doi au publicat pe rețelele de socializare un text cu puternică încărcătură afectivă, în care au vorbit despre plecarea compozitorului ca despre o trecere „în veșnicie” și au subliniat că munca lui, pusă în slujba culturii, rămâne o moștenire vie.
În mesajul lor, Călin și Cristela Georgescu au afirmat că se roagă pentru liniștea sufletului compozitorului și pentru mângâierea familiei, accentuând ideea că Jolt Keresztély a „zidit” prin muzică o parte din sufletul artistic al României. Au amintit și de simbolul pe care îl poartă în timp șlagărul „Copacul”, sugerând că, prin astfel de cântece, esența unei epoci și a unei sensibilități românești merge mai departe, dincolo de generații.
Cine a fost Jolt Keresztély
Jolt Keresztély s-a născut pe 12 mai 1934, în comuna Șiclod, județul Harghita. A urmat studiile Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj, pe care le-a absolvit în 1963, construindu-și apoi, pas cu pas, o carieră respectată într-o zonă artistică în care talentul trebuia susținut de rigoare, muncă și o înțelegere fină a publicului.
La începutul drumului, a activat ca corepetitor la Institutul Pedagogic din Cluj și ca dirijor la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Din 1964 s-a stabilit la București, unde a lucrat ca regizor muzical la Radio Televiziunea Română, un loc esențial pentru muzica vremii, în care au prins formă și au fost lansate multe dintre piesele care au rămas în memoria colectivă. A activat acolo timp de trei decenii, într-o perioadă în care radioul și televiziunea aveau o forță enormă de a crea repere culturale.
O moștenire de peste 600 de cântece
Jolt Keresztély a lăsat în urmă o operă vastă, cu peste 600 de melodii, dintre care multe au devenit șlagăre. „Copacul”, interpretat de Aurelian Andreescu, rămâne una dintre piesele-emblemă ale muzicii ușoare, un cântec care a traversat timpul prin emoția sa simplă și profundă. În aceeași familie de piese iubite se regăsesc și „Tăcutele iubiri”, în interpretarea Evei Kiss, ori „Lumea de dragoste”, cântată de Angela Similea, melodii care au însoțit generații întregi în momentele lor de bucurie, nostalgie sau speranță.
Din 1976, a fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, recunoaștere firească pentru un artist care nu a scris doar cântece, ci a construit un limbaj sentimental al unei epoci. Muzica lui a avut darul rar de a fi, în același timp, accesibilă și rafinată, populară și elegantă, ușor de fredonat, dar greu de uitat.
Plecarea lui Jolt Keresztély închide un capitol important din istoria muzicii românești, însă nu poate închide și ecoul melodiilor sale. Rămâne înregistrat în memoria publicului prin cântecele care au devenit coloana sonoră a vieților multor români, iar omagiile venite acum, inclusiv cel al soților Georgescu, confirmă un lucru simplu: un compozitor pleacă, dar muzica lui continuă să trăiască.
