Lia Savonea declanșează o mișcare ce schimbă jocul după hotărârea CCR. Reacțiile din sistem cresc rapid. Află ce se pregătește

Lia savonea prima reactie dupa decizia ccr privind pensiile magistratilor vom sesiza institutiile europene

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, reacționează ferm după decizia Curții Constituționale privind legea de reformă a pensiilor magistraților. Într-o declarație pentru Mediafax, aceasta anunță că va sesiza instituțiile europene competente, considerând că independența justiției trebuie apărată prin toate mijloacele legale disponibile.

Lia Savonea susține că ÎCCJ a epuizat toate căile interne pentru protejarea statutului magistraților și avertizează asupra unui „recul grav în planul protecției constituționale”. Potrivit acesteia, independența justiției nu este negociabilă, iar Curtea Supremă va merge mai departe inclusiv pe plan european pentru a-și susține poziția.

Decizia CCR vine după ce judecătorii constituționali au declarat constituțională reforma pensiilor magistraților, lege pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament anul trecut. Hotărârea este definitivă și general obligatorie.

Sesizarea privind trimiterea la CJUE în chestiunea pensiilor speciale a fost respinsă la limită, cu un vot de 5 la 4. Judecătorii Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga au votat împotrivă. De asemenea, sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu 7 voturi la 2.

În aceste condiții, conform Constituției, legea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan. Șeful statului are la dispoziție cel mult 20 de zile pentru promulgare sau 10 zile dacă există o reexaminare ori o decizie a CCR, așa cum este cazul de față. Odată confirmată constituționalitatea, actul normativ intră în etapa finală înainte de intrarea în vigoare.

Noua formă a legii aduce schimbări importante. Viitoarele pensii ale magistraților vor scădea de la 80% la 70% din ultimul salariu net. Pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu va putea depăși 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.

Perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani. În acest interval, vârsta de pensionare va crește treptat, cu un an în fiecare an, astfel încât până în 2042 procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani. Pensionarea anticipată rămâne posibilă pentru cei cu o vechime de 35 de ani, însă cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezenta 80% din ultimul salariu brut, iar pensionarea era posibilă chiar și la 48-49 de ani, în cazul unei vechimi de 25 de ani în magistratură.

Reacția ÎCCJ și anunțul privind sesizarea instituțiilor europene deschid un nou capitol într-o dezbatere care a tensionat puternic sistemul judiciar și scena politică. Urmează o etapă decisivă, atât pe plan intern, cât și la nivel european.