Fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu, în prezent director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a fost condamnat miercuri, 4 martie 2026, la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar care vizează fraudarea unor concursuri de angajare organizate în structurile județene ale Ministerului Agriculturii. Hotărârea a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Chesnoiu a fost trimis în judecată de DNA la finalul anului 2022, fiind acuzat de abuz în serviciu și de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Instanța a reținut, în esență, că în perioada în care ocupa funcția de ministru ar fi intervenit în derularea unor concursuri, astfel încât subiectele să ajungă înainte de probe la anumiți candidați, iar în cel puțin un caz ar fi existat presiuni pentru ca un candidat să fie promovat, deși nu obținuse punctajul necesar.
Cum ar fi funcționat mecanismul, potrivit anchetei
Conform DNA, între 9 februarie și 11 aprilie 2022, Chesnoiu ar fi determinat un membru al comisiilor de examinare să transmită subiectele înainte de concurs către persoane de încredere, care le-ar fi direcționat mai departe către candidații vizați. Printre cei avantajați sunt menționați Sandu Aurel, Mihai-Cosmin Corobea, Mihai Pârv și Cătălin Ionuț Lăscaie.
În cazul lui Sandu Aurel, procurorii au arătat că, „la intervenția directă” a ministrului, membrii comisiei ar fi fost puși în situația de a-l declara admis, deși nu ar fi întrunit criteriile. Ulterior, acesta ar fi fost numit șef serviciu, iar Ministerul Agriculturii a indicat prejudiciul reprezentat de salariile plătite în perioada ocupării funcției.
Despăgubiri și cheltuieli de judecată
Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civilă, iar instanța a admis acțiunea civilă și l-a obligat pe Adrian Chesnoiu la plata sumei totale de 64.495 lei, sumă care include și cheltuieli de judecată de 13.500 lei, conform informațiilor publicate în presa centrală.
DNA a menționat în comunicatul de trimitere în judecată și măsuri asigurătorii dispuse în cauză, inclusiv sechestru raportat la sumele asociate veniturilor încasate de persoana numită în urma concursului.
Alte condamnări în același dosar
În același dosar, instanța a pronunțat și condamnări pentru alte persoane implicate, cu pedepse de regulă cu suspendare și obligații specifice (programe de reintegrare, muncă în folosul comunității), potrivit relatărilor din presă.
Cum s-a ajuns la pedeapsa de 4 ani
Instanța supremă a dispus contopirea pedepselor stabilite pentru capetele de acuzare și a aplicat o pedeapsă rezultantă de 4 ani de închisoare, mecanism descris în motivarea și pasajele citate de publicațiile care au relatat soluția.
Decizia nu este definitivă
Hotărârea poate fi atacată cu apel, în termenul procedural menționat de sursele care au relatat verdictul, ceea ce înseamnă că dosarul intră într-o nouă etapă, iar soluția finală va fi stabilită după judecarea apelului.
