Emmanuel Macron a lansat, în timpul turneului său din Asia, un apel ferm către statele de dimensiuni medii să își construiască o poziție comună, astfel încât să nu ajungă dependente nici de influența Statelor Unite, nici de puterea Chinei. În discursul susținut la Universitatea Yonsei din Seul, liderul de la Elysee a vorbit despre nevoia unei „coaliții a independenței” sau a „independenților”, formată din țări care vor să își păstreze libertatea de decizie într-o lume tot mai dominată de marile puteri.
Președintele Franței a transmis clar că aceste state nu ar trebui să accepte rolul de „vasali” ai unor puteri hegemonice. Mesajul său a fost că nimeni nu ar trebui să devină captiv nici dominației Chinei, nici imprevizibilității Statelor Unite, iar tocmai de aceea există spațiu pentru o a treia cale, bazată pe autonomie, cooperare și echilibru strategic.
În viziunea lui Macron, această formulă de colaborare ar putea reuni Europa și mai multe democrații sau puteri medii din Asia și din alte regiuni ale lumii. El a invocat explicit țări precum Japonia, Coreea de Sud, Australia, India, Brazilia și Canada, argumentând că acestea au interese comune în domenii precum respectarea dreptului internațional, democrația, schimbările climatice, sănătatea globală, energia, apărarea, spațiul și tehnologiile de vârf, inclusiv inteligența artificială.
De fapt, Macron promovează de mai mult timp această idee a unei autonomii strategice față de marile blocuri de putere. Liderul francez insistă de ani buni că Europa nu trebuie să fie trasă automat nici în logica Washingtonului, nici în cea a Beijingului, iar mesajul transmis acum la Seul reia într-o formă și mai directă această linie politică.
Declarațiile sale vin și pe fondul tensiunilor tot mai vizibile cu Donald Trump. În ultimele zile, Trump a criticat Franța pentru faptul că nu a autorizat anumite survoluri militare americane legate de conflictul din Orientul Mijlociu, iar Parisul a reacționat spunând că este surprins de reproșuri și că poziția Franței nu s-a schimbat de la începutul crizei.
În același timp, Macron a respins public ideea unei soluții exclusiv militare în dosarul iranian. El a avertizat că o logică de tipul „nu îmi place regimul vostru, așadar intervin și bombardez” riscă să deschidă „cutia Pandorei” și a sugerat că astfel de intervenții nu duc, în mod real, la rezultate durabile, făcând trimitere la precedente precum Irak, Siria și Afganistan.
Ca alternativă, președintele francez a propus un mecanism de evitare a escaladării și o operațiune pașnică, desfășurată împreună cu alte state, pentru escortarea navelor prin Strâmtoarea Ormuz după oprirea bombardamentelor. În timpul vizitei sale în Coreea de Sud, Macron a reafirmat că Franța vrea redeschiderea strâmtorii printr-o misiune de protecție și cooperare, nu printr-o intervenție militară clasică.
Mesajul transmis de liderul francez este, în esență, unul despre reașezarea lumii pe alte coordonate. Macron încearcă să convingă statele care nu vor să aleagă între Washington și Beijing că pot forma împreună un pol de stabilitate, capabil să apere reguli comune și interese proprii. În contextul războiului din Orientul Mijlociu și al noilor tensiuni dintre aliați, această „coaliție a independenților” devine una dintre cele mai ambițioase teme lansate de Franța pe scena internațională.
