Iranul a lansat o nouă rachetă balistică spre Turcia, iar autoritățile de la Ankara au anunțat că proiectilul a pătruns în spațiul aerian turc, fiind interceptat de sistemele de apărare antiaeriană ale NATO. Potrivit Ministerului Apărării din Turcia, fragmente rezultate în urma interceptării au căzut în apropiere de Gaziantep, însă, din primele informații, nu au fost înregistrate victime.
În paralel, tensiunile din regiune continuă să escaladeze. Presa iraniană a relatat că Forțele Revoluționare Islamice au vizat baza aeriană pentru elicoptere Al-Adiri din Kuweit, folosind drone și rachete de croazieră. Conform acestor informații, atacul ar fi afectat rezervoare de combustibil și gaz, zone de operare pentru elicoptere americane, precum și facilități logistice și de sprijin ale bazei.
De cealaltă parte, armata israeliană a anunțat un nou val de atacuri aeriene de amploare asupra mai multor zone din Iran, inclusiv Teheran, Isfahan și sudul țării. Forțele de Apărare ale Israelului au transmis că operațiunile vizează infrastructură asociată regimului iranian, într-o nouă etapă a confruntării care pare să se intensifice de la o zi la alta.
În același timp, au apărut informații despre primul dezacord major dintre Statele Unite și Israel de la începutul conflictului. Potrivit unor surse citate de presa internațională, loviturile lansate sâmbătă de Israel asupra a 30 de depozite de combustibil din Iran ar fi depășit semnificativ ceea ce oficialii americani se așteptau să se întâmple, deși Washingtonul fusese informat în avans.
Administrația Trump ar privi cu îngrijorare aceste atacuri, temându-se că lovirea unor obiective cu impact asupra populației civile ar putea produce efectul contrar celui urmărit: consolidarea sprijinului intern pentru regimul de la Teheran și o posibilă creștere puternică a prețurilor petrolului pe piețele internaționale.
Atacurile israeliene au provocat incendii masive în Teheran, flăcările fiind vizibile de la mare distanță, iar nori groși de fum au acoperit capitala iraniană. Armata israeliană a susținut că respectivele depozite de combustibil erau folosite de regimul iranian pentru aprovizionarea mai multor structuri, inclusiv a celor militare.
Un oficial militar israelian a explicat că aceste lovituri au avut și rolul de a transmite un avertisment clar Iranului, cerându-i să înceteze atacurile asupra infrastructurii civile israeliene. Totuși, potrivit unor surse americane, amploarea bombardamentelor a surprins Washingtonul, iar reacțiile din culise ar fi fost unele extrem de dure.
Casa Albă și armata israeliană nu au comentat oficial informațiile apărute. Cu toate acestea, temerile administrației americane rămân ridicate, mai ales pentru că imaginile cu depozitele în flăcări ar putea afecta rapid piețele energetice și ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.
Un consilier apropiat lui Donald Trump a declarat că președintele american nu privește favorabil astfel de atacuri, întrucât își dorește stabilitate pe piața petrolului și evitarea unei crize care să se traducă în creșteri de preț la benzină.
La rândul lor, oficialii iranieni au avertizat că, dacă atacurile asupra infrastructurii petroliere vor continua, răspunsul Teheranului va fi prompt și dur. Purtătorul de cuvânt al cartierului general militar Khatam al-Anbiya a transmis că Iranul nu a lovit până acum infrastructura energetică regională, însă a avertizat că o astfel de reacție rămâne posibilă. Potrivit declarațiilor sale, într-un asemenea scenariu, prețul petrolului ar putea urca până la 200 de dolari pe baril.
Și președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a lansat un avertisment ferm, afirmând că, dacă atacurile asupra infrastructurii vor continua, Iranul va riposta fără întârziere.
În acest context tensionat, disputa dintre Statele Unite și Israel privind modul în care trebuie gestionat conflictul ar urma să fie discutată la nivel politic înalt, într-un moment în care războiul riscă să provoace efecte tot mai grave în întreaga regiune.
