Restanțele la întreținere pot ajunge rapid în instanță. Ce pot face asociațiile și ce drepturi au proprietarii
Pentru toți cei care locuiesc la bloc, plata întreținerii nu este opțională, ci o obligație legală. Listele lunare afișate de asociația de proprietari trebuie achitate la termen, iar acumularea datoriilor poate duce, într-un timp relativ scurt, la acțiuni în instanță.
În practică, întârzierile la plată sunt frecvente, însă legea oferă asociațiilor instrumente clare pentru recuperarea sumelor restante.
Când poate asociația să dea în judecată un proprietar
Potrivit legislației, asociația de proprietari poate introduce acțiune în instanță după 60 de zile de la scadența listei de plată. Așadar, dacă datoria nu este achitată în acest interval, conducerea asociației are dreptul să demareze procedurile legale.
Avocatul Gelu Pușcaș a explicat că există mai multe variante prin care asociațiile pot recupera banii:
- Acțiunea în pretenții (drept comun)
Este cea mai utilizată metodă. Deși procesul poate dura mai mult, este aplicabil în situațiile în care există dispute sau neclarități privind suma datorată. - Ordonanța de plată
Procedură mai rapidă, folosită atunci când datoria este certă, lichidă și exigibilă, adică nu există controverse serioase asupra ei. - Cererea cu valoare redusă
Se aplică în cazul sumelor mai mici și presupune o procedură simplificată.
Penalitățile nu se aplică automat
Un aspect important este legat de penalitățile de întârziere. Acestea nu pot fi percepute arbitrar. Pentru a fi admise de instanță, trebuie să existe:
- o hotărâre a adunării generale care stabilește penalitățile;
- un calcul corect și justificat al acestora;
- documente clare care să ateste modul de aplicare.
Fără aceste elemente, instanța poate respinge solicitarea privind penalitățile.
Ce documente trebuie să prezinte asociația în instanță
Pentru a avea câștig de cauză, asociația trebuie să depună un dosar complet, care să includă:
- certificatul de înregistrare fiscală (CIF);
- dovada personalității juridice;
- statutul asociației;
- hotărârea de alegere a președintelui;
- hotărârea adunării generale privind penalitățile;
- listele de plată pentru perioada vizată;
- fișa de calcul a penalităților;
- notificarea transmisă proprietarului;
- extras de carte funciară care dovedește calitatea de proprietar a persoanei acționate în judecată.
Ce drepturi au proprietarii dacă sunt chemați în judecată
Chiar dacă legea impune plata întreținerii, proprietarii au drepturi procesuale clare. Aceștia pot:
- formula întâmpinare;
- contesta modul de calcul al sumelor;
- invoca lipsa unei hotărâri valide privind penalitățile;
- solicita efectuarea unei expertize contabile;
- demonstra că au contestat lista de plată în termen legal;
- cere instanței să oblige asociația să depună documente suplimentare.
Astfel, deși obligația de plată este fermă, orice neconcordanță sau calcul greșit poate fi analizat de judecător.
În concluzie, acumularea restanțelor la întreținere poate duce rapid la proces, iar consecințele pot include nu doar plata datoriei, ci și cheltuieli de judecată. De aceea, este recomandat ca eventualele neînțelegeri să fie clarificate din timp, prin dialog cu asociația, înainte ca situația să ajungă în instanță.
