Autoritățile de la Teheran au anunțat primele măsuri dure după instalarea noului ayatollah Mojtaba Khamenei, iar printre cei vizați se află și membri ai diasporei iraniene din întreaga lume. Potrivit unui anunț transmis luni de puterea judiciară iraniană prin Mizan Online, iranienii din străinătate suspectați că „se aliniază”, „ajută” sau „colaborează” cu Statele Unite și Israelul în actualul conflict riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni prevăzute de lege. Măsura este prezentată ca o reacție directă la războiul în curs și apare drept unul dintre primele semnale represive ale noului regim de la Teheran.
Anunțul are o încărcătură puternic politică și transmite că regimul iranian încearcă să descurajeze orice formă de sprijin extern pentru adversarii săi. Formula folosită de procuratura iraniană este foarte largă, iar acest lucru ridică semne de întrebare privind modul în care autoritățile ar putea interpreta noțiunea de „colaborare”. În practică, astfel de avertismente pot crea teamă în rândul comunităților iraniene din diaspora, inclusiv în state europene, unde trăiesc cetățeni iranieni care au păstrat legături familiale, patrimoniale sau economice cu Iranul.
Mizan Online a legat aceste sancțiuni de o legislație adoptată după conflictul de 12 zile din iunie 2025, când Israelul a atacat Iranul, iar Statele Unite s-au alăturat pentru scurt timp prin lovituri asupra unor situri nucleare iraniene. Noua decizie a autorităților judiciare arată că regimul încearcă să folosească inclusiv instrumente de drept intern pentru a extinde presiunea asupra celor pe care îi consideră apropiați ai taberei americano-israeliene, chiar dacă aceștia trăiesc în afara granițelor țării.
Contextul este unul extrem de tensionat. După noul val de atacuri început la finalul lunii februarie 2026, în urma căruia liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis, Teheranul a răspuns prin lovituri cu rachete și drone asupra unor zone din Golf, în timp ce în interiorul țării s-a produs o consolidare rapidă a puterii în jurul lui Mojtaba Khamenei. În acest climat, represaliile anunțate împotriva diasporei par să facă parte dintr-o strategie mai amplă de control și intimidare.
Din punct de vedere numeric, diaspora iraniană este una foarte extinsă. Date publicate de Ministerul iranian de Externe în 2021 indicau 4.037.258 iranieni aflați în afara țării, iar alte estimări vehiculează cifre și mai mari, în funcție de metodologia folosită și de includerea persoanelor de origine iraniană din generațiile următoare. Cea mai mare parte a acestei diaspore s-a format după Revoluția islamică din 1979, iar migrația a continuat în ultimele decenii din motive politice, economice și sociale.
În România, comunitatea iraniană este una relativ redusă, însă nu lipsită de relevanță. Nu există în materialele consultate o cifră oficială actualizată publicată de autoritățile române în acest context, dar estimările citate frecvent în presă și în analize plasează comunitatea la câteva mii de persoane. Din acest motiv, chiar dacă măsurile anunțate de Teheran nu vizează explicit România, ele pot afecta indirect și rezidenți iranieni de aici care dețin bunuri, rude sau interese în Iran. Aici este importantă nuanța: nu este vorba despre o sancționare a rezidenților din România ca atare, ci despre riscul ca unii membri ai diasporei iraniene aflați și pe teritoriul României să intre sub incidența noilor măsuri iraniene.
În paralel, Teheranul și-a înăsprit și discursul diplomatic. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a acuzat țările europene că au contribuit la crearea condițiilor care au făcut posibile atacurile americano-israeliene, susținând că pozițiile adoptate de statele occidentale au încurajat continuarea agresiunii împotriva Iranului. Tot Baghaei a transmis că, atât timp cât operațiunile militare continuă, nu există spațiu real pentru negocieri și că prioritatea Teheranului rămâne răspunsul ferm.
În plus, oficialul iranian a ironizat recentele declarații ale lui Donald Trump privind viitorul granițelor Iranului, afirmând că liderul american tratează lumea ca pe o afacere imobiliară. Mesajul este parte dintr-o retorică tot mai dură prin care Iranul încearcă să arate că nu va accepta nici presiuni militare, nici discuții despre o eventuală remodelare a statului iranian sub presiune externă.
Prin urmare, anunțul privind confiscarea activelor diasporei nu este doar o simplă măsură juridică, ci și un semnal politic puternic transmis către milioane de iranieni din afara țării. Pentru comunitățile iraniene din Europa, inclusiv pentru cele din România, mesajul este clar: noul regim de la Teheran vrea să extindă consecințele conflictului și dincolo de granițe, folosind inclusiv amenințarea cu sancțiuni patrimoniale împotriva celor pe care îi va considera ostili.
