Rusia ar urma să intensifice folosirea instituțiilor juridice internaționale ca instrument de presiune împotriva statelor occidentale, potrivit unui avertisment transmis de Serviciul de Informații al Letoniei, cunoscut sub acronimul SAB.
Conform unui raport analizat de AFP, Moscova ar putea iniția acțiuni în instanțele internaționale împotriva unor țări membre ale Uniunii Europene și NATO. Serviciile letone descriu această strategie drept un posibil „război juridic”, prin care Rusia ar încerca să își promoveze obiectivele politice sub forma unor demersuri legale.
Statele baltice, posibile ținte ale unor acțiuni juridice inițiate de Rusia
Potrivit documentului citat, Rusia ar lua în calcul sesizarea Curții Internaționale de Justiție a ONU împotriva Estoniei, Letoniei și Lituaniei.
Motivul invocat de Moscova ar putea fi presupusa discriminare a cetățenilor ruși și a comunităților rusofone care trăiesc în cele trei state baltice.
Serviciul de Informații al Letoniei atrage atenția că apărarea populațiilor rusofone a fost folosită în trecut de Vladimir Putin ca justificare pentru acțiuni majore ale Kremlinului. Acest argument a fost invocat în 2014, în contextul anexării Crimeei și al sprijinirii separatiștilor din Donbas, dar și înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei, declanșată în 2022.
Din acest motiv, autoritățile letone consideră că folosirea unor argumente similare în proceduri juridice internaționale ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele intenții ale Moscovei.
Serviciile letone avertizează că Moscova își schimbă tactica în confruntarea cu Occidentul
Raportul SAB arată că Rusia și-ar fi actualizat în ultimul an strategia privind utilizarea instrumentelor juridice în scopuri politice și strategice.
Conceptul este descris de serviciul leton ca folosirea legislației, a sistemului juridic și a procedurilor judiciare pentru atingerea unor obiective de politică externă.
Potrivit documentului, dacă până acum aceste metode au fost folosite mai ales împotriva Ucrainei, Kremlinul ar considera în prezent că zona juridică poate deveni una dintre direcțiile principale ale confruntării cu statele occidentale.
Autoritățile letone susțin că experți ruși ar fi analizat inclusiv cazul deschis de Iran împotriva Statelor Unite la Curtea Internațională de Justiție, în 2016. Interesul Moscovei ar fi vizat în special deciziile legate de sancțiunile americane și de activele iraniene înghețate.
Pe baza acestor analize, SAB estimează că Rusia ar putea încerca să deschidă proceduri juridice referitoare la sancțiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei.
Letonia avertizează că procesele pot deveni instrumente de propagandă
Serviciul de Informații al Letoniei consideră că o eventuală acțiune juridică împotriva statelor baltice ar putea fi folosită de Kremlin și în scop propagandistic, indiferent de rezultatul final al procesului.
Potrivit raportului, simpla depunere a unei plângeri la Curtea Internațională de Justiție ar putea oferi Moscovei ocazia de a amplifica mesaje ostile la adresa Estoniei, Letoniei și Lituaniei.
SAB avertizează, de asemenea, că argumentele juridice ar putea fi folosite pentru a justifica presiuni mai dure sau pentru a alimenta tensiunile dintre Rusia și NATO.
Relațiile dintre Rusia și statele baltice, tot mai tensionate
Relațiile dintre Moscova și statele baltice s-au deteriorat constant în ultimii ani, pe fondul conflictului din Ucraina și al rupturii tot mai profunde dintre Rusia și Occident.
Estonia și Letonia au comunități importante de vorbitori de limbă rusă, iar autoritățile din regiune și-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că Moscova ar putea încerca să folosească aceste comunități pentru presiuni politice sau campanii de influență.
Statele baltice sunt membre ale Uniunii Europene și ale NATO, iar după începutul războiului din Ucraina s-au numărat printre cele mai ferme susținătoare ale Kievului și ale sancțiunilor impuse Rusiei.
În acest context, avertismentul transmis de serviciile letone readuce în atenție o nouă formă de confruntare: una purtată nu doar prin presiuni militare, politice sau informaționale, ci și prin instrumente juridice folosite strategic.
