Loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului au provocat un șoc major pe piețele energetice internaționale, iar efectele s-au văzut imediat în prețul petrolului, pe burse și în perspectivele economice globale. Pe fondul temerilor că războiul ar putea afecta serios livrările de energie din Orientul Mijlociu, cotațiile țițeiului au urcat brusc, iar investitorii au reacționat cu panică.
Luni, 9 martie 2026, petrolul Brent a urcat până la 119,50 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 2022, în timp ce piețele au înregistrat una dintre cele mai puternice reacții din ultimii ani. Reuters notează că saltul a fost de aproximativ 25%, alimentat de escaladarea conflictului și de riscurile privind transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
În același context, și țițeiul american a înregistrat creșteri abrupte, pe măsură ce traderii au început să calculeze scenarii tot mai sumbre pentru aprovizionarea globală. Tensiunile militare, întreruperile de producție și blocajele logistice au amplificat imediat presiunea asupra pieței, iar analiștii avertizează că volatilitatea ar putea continua și în zilele următoare.
Președintele american Donald Trump a comentat public această explozie a cotațiilor, afirmând pe Truth Social că scumpirea petrolului este „un preț foarte mic de plătit” pentru siguranța și pacea Statelor Unite și a lumii. El a susținut, de asemenea, că prețurile ar urma să scadă rapid după eliminarea amenințării nucleare iraniene. Formula sa a fost preluată de mai multe publicații internaționale în cursul zilei de luni.
Creșterea prețului petrolului a transmis unde de șoc și către piețele financiare. În Asia, marile burse au intrat pe roșu, iar investitorii au început să fugă din activele considerate riscante. Reuters și alte surse internaționale arată că piețele din Golf au scăzut, în timp ce temerile legate de aprovizionarea cu energie și de extinderea conflictului au accentuat nervozitatea globală.
Acest nou val de scumpiri pune presiune suplimentară pe o economie mondială deja fragilizată. Costuri mai mari la energie înseamnă automat risc de inflație mai ridicată, transport mai scump, producție mai costisitoare și o posibilă încetinire a creșterii economice. Reuters subliniază că nu doar petrolul a urcat, ci și alte mărfuri importante, semn că investitorii se pregătesc pentru o perioadă de tensiune economică prelungită.
În paralel, din Rusia au venit reacții dure. Șeful Fondului Rus de Investiții Directe, Kirill Dmitriev, a susținut că Europa va plăti un „preț colosal” pentru politicile sale ostile față de Moscova, încercând să lege noua criză energetică de dependența continentului de resursele rusești. Afirmația sa a fost relatată de surse media, însă trebuie privită și prin filtrul propagandei politice ruse.
