Fostul premier Victor Ponta susține că scena internațională a intrat într-o etapă radical diferită, în care nu mai câștigă liderii prudenți, diplomați sau „corecți”, ci aceia capabili să exercite presiune, să forțeze negocieri și să joace dur atunci când contextul o cere. În opinia sa, lumea de astăzi este dominată de raporturi de forță, iar statele mici, care nu sunt mari puteri, trebuie să se adapteze rapid pentru a nu fi marginalizate.
Potrivit lui Victor Ponta, discursurile elegante și strategiile bazate exclusiv pe diplomație clasică și-au pierdut eficiența. El descrie actuala perioadă drept una a „prădătorilor”, în care fiecare actor internațional își urmărește interesele fără menajamente. Într-un asemenea climat, România nu își poate permite o atitudine pasivă sau excesiv de precaută, pentru că riscă să devină irelevantă în jocurile geopolitice majore.
În acest context, fostul premier a făcut o comparație directă cu stilul fostului președinte Traian Băsescu, pe care l-a descris drept un lider conflictual, dar eficient în vremuri tensionate. Ponta a subliniat că Băsescu avea capacitatea de a intra în confruntări dure, de a tensiona relațiile atunci când era necesar și, ulterior, de a le repara prin negocieri directe. Tocmai acest tip de comportament, spune el, ar fi mai potrivit pentru perioada actuală decât o abordare conciliantă sau excesiv de protocolară.
„S-a dus vremea vorbelor mari și a discursurilor. Este vremea prădătorilor și trebuie să reziști într-o lume în care nu ești o mare putere”, a explicat Victor Ponta, referindu-se inclusiv la modul în care politica externă a Statelor Unite a devenit tot mai dură și mai centrată pe interesul propriu.
Întrebat dacă îl vede pe actualul președinte, Nicușor Dan, ca pe un lider capabil să joace acest rol, Ponta a răspuns negativ. El a precizat că nu îl percepe drept un „prădător politic” și a atras atenția că funcția de președinte presupune mai mult decât bună intenție sau corectitudine. Este nevoie de o echipă solidă de politică externă, capabilă să pregătească întâlnirile internaționale, să anticipeze așteptările partenerilor și să formuleze clar interesele României.
Fostul premier a avertizat că lipsa unei implicări active în relațiile externe poate avea consecințe serioase. Liderii marilor puteri, inclusiv cei de la Washington, nu uită statele care nu se fac remarcate și care nu vin cu propuneri clare sau cu mesaje ferme. În opinia sa, pasivitatea se plătește scump într-o lume în care fiecare își apără agresiv poziția.
Victor Ponta a mai spus că această logică nu este una temporară și nu va dispărea odată cu schimbarea unei administrații. Din punctul său de vedere, Statele Unite și-au reafirmat definitiv o politică de putere, centrată pe interes național, iar ideea „polițistului bun” în relațiile internaționale a fost abandonată.
„Nu mai există polițistul bun și nu va mai fi. Trebuie să ne adaptăm la acest tip de relații. Nu e o vreme în care cei cuminți și drăguți se pot impune”, a subliniat fostul premier, insistând că actualul context seamănă mai degrabă cu perioadele în care lideri combativi, precum Traian Băsescu, reușeau să se facă auziți pe scena internațională.
În final, Victor Ponta a criticat lipsa de sincronizare a României în relația cu Statele Unite. El a arătat că țara noastră are în continuare un ambasador numit în mandatul fostului președinte Klaus Iohannis și acreditat pe lângă administrația Biden, ceea ce, în opinia sa, reflectă o întârziere politică și diplomatică.
Fostul premier a sugerat că România ar fi trebuit să reacționeze rapid, trimițând la Washington o personalitate cu acces direct la cercurile de decizie, capabilă să transmită un mesaj politic puternic și adaptat noii realități geopolitice. Lipsa unei astfel de inițiative, avertizează Ponta, riscă să adâncească decalajul dintre România și marile centre de putere ale lumii.
