Avertismentul lansat de șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, are o puternică miză publică: populația trebuie să fie mai bine pregătită nu doar pentru situații de urgență civile, ci și pentru sprijinirea unui eventual efort de apărare. Mesajul a fost transmis la sediul HQ MNC-SE din Sibiu, în prezența generalului Alexus G. Grynkewich, actualul comandant suprem al Forțelor Aliate din Europa, potrivit NATO și relatărilor din presa română.
Mesajul șefului Armatei despre pregătirea populației
Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat că România încearcă să-și adapteze cadrul legal și instrumentele instituționale pentru a întări reziliența societății. În centrul acestui plan se află pregătirea voluntară a tinerilor în cadrul Ministerului Apărării Naționale, astfel încât tot mai mulți români să dobândească noțiuni de bază utile atât în situații de criză civilă, precum incendii sau cutremure, cât și în eventualitatea în care ar fi nevoie de susținerea unui efort de război. Declarațiile sale au fost relatate de Agerpres, Radio România și Știrile Pro TV:
„Când aducem în discuţie reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.”
Șeful Statului Major al Apărării a explicat că modificarea recentă a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, promulgată la începutul lunii ianuarie 2026, permite lansarea acestor programe pe bază de voluntariat. Noua lege prevede că tinerii între 18 și 35 de ani pot urma un stagiu militar voluntar de patru luni, după care sunt înscriși în rezerva operațională, primind și o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute.
Potrivit lui Gheorghiță Vlad, Armata își propune ca, începând din acest an, să atragă tineri voluntari pentru formare militară de bază, în funcție de resursele bugetare disponibile. În prima etapă, ținta este pregătirea a aproximativ 1.000-2.000 de persoane, urmând ca acest număr să crească în anii următori, pe măsură ce sistemul va căpăta experiență și infrastructura de instruire va fi extinsă.
Calendarul instruirii și capacitatea anuală
Planul anunțat de șeful Armatei are la bază organizarea a două sau trei serii de pregătire pe an. Capacitatea actuală de instruire este estimată între 2.000 și 10.000 de persoane anual, în funcție de buget, logistică și capacitatea centrelor militare. Oficialii militari văd acest program ca parte dintr-un mecanism mai amplu de consolidare a rezilienței naționale, care să includă și cooperarea cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
În viziunea conducerii Armatei, nu este vorba doar despre instruire militară propriu-zisă, ci și despre formarea unei populații capabile să reacționeze mai bine în fața unor crize majore. De aceea, programele pregătite împreună cu IGSU urmăresc să ofere participanților deprinderi practice utile în comunitate, de la intervenția în situații-limită până la susținerea structurilor de apărare în scenarii extreme.
La nivel practic, următorii pași vizează stabilirea criteriilor de selecție, organizarea seriilor de instruire și distribuirea eficientă a centrelor de pregătire, astfel încât programul să poată fi extins gradual. Ritmul în care se va face acest lucru va depinde atât de interesul voluntarilor, cât și de resursele pe care statul le va aloca.
