Premierul Ilie Bolojan a semnat decizia prin care Alexandru Bogdan Bălan a fost numit vicepreședinte al Autorității Vamale Române (AVR), actul fiind publicat în Monitorul Oficial.
Numirea surprinde prin contextul în care vine: cu doar o lună în urmă, același Alexandru Bogdan Bălan fusese eliberat din funcția de președinte al instituției, iar la conducerea AVR a fost adus Mihai Savin, un nume provenit din afara sistemului vamal. Mișcarea din ianuarie a fost interpretată, la acel moment, ca un semnal de schimbare și de „reset” într-o structură considerată de ani buni vulnerabilă la corupție și influențe de culise.
Revenirea lui Bălan, de această dată pe poziția de vicepreședinte, a fost inițiată de Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare, și formalizată prin semnătura premierului. Practic, după demiterea din vârful instituției, Bălan revine în echipa de management, într-o funcție de rang înalt, cu responsabilități executive.
Un nume legat aproape un deceniu de un dosar DNA
Profilul lui Alexandru Bogdan Bălan a fost intens discutat public încă din momentul în care a ajuns în conducerea Vămilor, mai ales din cauza trecutului său judiciar. Timp de aproximativ nouă ani, el a fost vizat într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, în care a fost cercetat pentru acuzații precum abuz în serviciu și fals intelectual, într-o speță care avea legătură cu omul de afaceri Florian Walter, fost patron al Romprest (decedat în 2019).
Potrivit informațiilor apărute în presă, episodul ar fi pornit din 2016, când Bălan lucra în cadrul Direcției Operațiuni Intracomunitare a ANAF și a făcut parte dintr-o echipă de control trimisă la Romprest, alături de alți inspectori. Dosarul a fost clasat ulterior, pe motiv că faptele nu ar fi întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu.
În ecuația publică a contat și faptul că ancheta a fost inițial coordonată de procuroarea Mihaela Iorga Moraru, iar aceasta a ajuns, la rândul ei, în centrul unei controverse, fiind cercetată și revocată din DNA pentru favorizarea făptuitorului, chiar în legătură cu dosarul respectiv, potrivit relatărilor din presă.
De la „semnal de reformă” la întoarcere în conducere
Schimbarea de la finalul lunii ianuarie, când Mihai Savin a fost numit președinte, a fost prezentată ca o încercare de a aduce management „din afară”, într-o instituție care a traversat, de-a lungul timpului, multiple crize de credibilitate. Publicarea deciziei în Monitorul Oficial și caracterul rapid al mutării au alimentat ideea că Guvernul își dorește o repoziționare a AVR într-o zonă de control mai strict și eficiență administrativă.
În acest decor, numirea lui Bălan ca vicepreședinte redeschide inevitabil discuția despre standardele de integritate aplicate în funcțiile-cheie ale statului: dacă schimbarea conducerii a fost un mesaj de reformă, revenirea unei persoane recent demisă ridică întrebări despre coerența deciziei și despre rațiunile reale din spatele mișcărilor de personal.
Controverse vechi, instituție cu risc ridicat
Autoritatea Vamală Română rămâne, în percepția publică, una dintre structurile cu expunere majoră la corupție, prin natura atribuțiilor: controlul mărfurilor, verificări, taxe, proceduri care pot fi influențate de interesul financiar al unor rețele sau grupuri. Tocmai de aceea, fiecare numire în conducerea AVR devine rapid un subiect sensibil, mai ales când apar conexiuni cu dosare vechi, numiri discutabile sau suspiciuni privind reactivarea unor „cadre” din sistem.
În spațiul public au apărut și critici legate de numiri făcute în perioada mandatului anterior al lui Bălan, inclusiv informații potrivit cărora ar fi fost adusă într-o poziție de cabinet o fostă vameșă asociată cu un dosar de amploare, cunoscut în spațiul mediatic drept „Murfatlar”, dosar în care au existat măsuri preventive în trecut, iar ulterior unele fapte au fost afectate de prescripție, conform relatărilor din presă.
Controale la Vama Constanța și „toleranță zero”
Pe fondul dezvăluirilor de presă și al nemulțumirilor venite din zona mediului de afaceri, Ministerul Finanțelor a anunțat că a trimis Corpul de Control la Vama Constanța pentru verificări urgente, invocând „toleranță zero” față de încălcarea legii și cerând clarificări privind blocaje sau practici nejustificate.
Separat, investigații jurnalistice au descris un tablou îngrijorător despre Vama Constanța, vorbind despre nereguli și mecanisme informale care ar fi afectat modul de lucru, concluzii care au pus presiune suplimentară pe decidenți să arate că măsurile de control nu rămân doar la nivel de declarație.
În final, revenirea lui Alexandru Bogdan Bălan în conducerea AVR, la scurt timp după demitere, devine mai mult decât o simplă rotire de funcții: este un test de credibilitate pentru mesajul de reformă, un semnal despre raportul dintre competență, experiență și integritate în numirile publice și, totodată, un nou episod într-o instituție unde schimbările de la vârf sunt aproape întotdeauna citite prin lupa suspiciunilor și a antecedentelor.
