Durere fără margini în Italia: soția românului care și-a pierdut viața în tragedia de la Torre dei Conti, copleșită de suferință. „Mai avea doar un an până la pensie”
Tragedia care a îndoliat comunitatea românilor din Italia a lăsat în urmă lacrimi și durere. Octav, un bărbat în vârstă de 66 de ani, originar din Suceava, și-a pierdut viața după ce a fost prins sub dărâmăturile turnului Torre dei Conti, din Roma. Deși echipele de intervenție au depus eforturi uriașe timp de peste 11 ore, speranța s-a stins odată cu el, puțin după miezul nopții.
Soția sa, Mariana, a făcut mărturii sfâșietoare despre omul care i-a fost sprijin și lumină o viață întreagă.
„Nu a băut niciodată. Pentru el exista doar munca”
Cu vocea frântă de durere, femeia a povestit că soțul ei a fost un om cum rar se mai întâlnește: disciplinat, corect și cu o dedicare nemărginită față de familie. De mai bine de trei decenii, cei doi trăiau în Italia, unde Octav își câștiga existența muncind cinstit, zi de zi, fără să se plângă vreodată.
„Nu a băut niciodată. Pentru el exista doar munca. Mai avea doar un an până la pensie. Ar fi putut să intre în șomaj, dar noi nu suntem genul de oameni care fac așa ceva. A fost mereu corect, cinstit, muncitor.”, a declarat Mariana, potrivit Observatornews.
Femeia a spus că soțul ei se pregătea cu bucurie pentru momentul în care se va putea retrage, visând la o bătrânețe liniștită alături de familie, după o viață întreagă de eforturi și renunțări. „Acum trebuie să mă asculte… important este să-și revină. Dragostea mea luptă, știu asta…”, murmura ea printre lacrimi, în timp ce medicii încercau imposibilul.
Căutări disperate și ultimele clipe
După ore în șir de operațiuni periculoase, salvatorii au reușit să-l scoată pe Octav din zona afectată și l-au transportat la spital. Medicii au luptat pentru viața lui, însă trupul slăbit de efort nu a mai rezistat. S-a stins liniștit, în noaptea care ar fi trebuit să-i aducă odihna de după muncă.
Soția lui a fost devastată la aflarea veștii. Când i s-a spus că Octav nu mai poate fi salvat, Mariana a leșinat, fiind imediat preluată de echipajele medicale. A fost însoțită permanent de fiica lor, Alina, care venise de urgență din Ruffano, provincia Lecce, acolo unde lucrează ca agent de turism.
Colegii lui Octav: „Un om cum rar întâlnești. Nu merita un asemenea destin”
Cei care l-au cunoscut pe Octav au doar cuvinte de laudă. Pentru colegii săi italieni și români, el nu era doar un om muncitor, ci un exemplu de modestie și devotament.
„Era o persoană extraordinară, liniștită, bună, mereu dispusă să ajute. Nu merita un asemenea destin, mai ales că se apropia de pensie. Am stat aici toți, până la final, ca o familie.”, a povestit, cu lacrimi în ochi, unul dintre colegii săi, depunând un buchet de flori în locul tragediei.
Unii dintre ei l-au descris ca pe un „om al tăcerii”, care prefera să demonstreze prin fapte, nu prin vorbe. Muncea de dimineață până seara, era punctual, corect și respectat de toți.
Un tată devotat și un soț iubitor
Octav a lăsat în urmă o soție îndurerată și o fiică care îl considera eroul familiei. Alina a ajuns la locul tragediei chiar în timpul intervențiilor de salvare, rugându-se neîncetat pentru tatăl ei. „Nu am vrut să cred. Mi se părea imposibil. Tatăl meu a fost mereu puternic, muncitor, plin de viață.”, ar fi spus tânăra, potrivit martorilor.
După confirmarea decesului, cele două femei au fost conduse în salonul unde se afla trupul neînsuflețit al celui care, până în ultima clipă, a trăit cu demnitate și dragoste pentru cei dragi.
O comunitate întreagă în doliu
Tragedia lui Octav a cutremurat întreaga comunitate românească din Roma, dar și pe cei care au lucrat alături de el. Oamenii au aprins lumânări și au adus coroane de flori în semn de respect pentru bărbatul care a fost pentru toți un exemplu de seriozitate și bunătate.
Mulți dintre ei spun că vor rămâne mereu cu imaginea unui om tăcut, dar plin de suflet, care nu a cerut nimic și a oferit totul.
Ultimul drum spre casă
Familia dorește ca trupul lui Octav să fie repatriat în Suceava, acolo unde s-a născut și unde își dorea să își petreacă bătrânețea. Pentru Mariana și Alina, Italia nu va mai fi niciodată la fel — un loc care le-a oferit o viață mai bună, dar care le-a răpit omul cel mai drag.
„A muncit o viață întreagă și mai avea doar un an până la pensie. Atât de aproape era de liniște, dar Dumnezeu l-a vrut lângă El.”, a spus Mariana, printre lacrimi.
Astfel, povestea lui Octav rămâne un simbol al datoriei, demnității și dragostei necondiționate, un om care și-a trăit viața cu credință și s-a stins cu onoare, lăsând în urmă o familie sfâșiată și o comunitate care îl plânge.
