Judecătorii Curții Constituționale a României au analizat excepția ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul privind dreptul de folosire a numelui „Steaua”, într-un litigiu care continuă să aibă efecte importante asupra disputei dintre CSA Steaua și FCSB. În urma acestui nou episod juridic, poziția clubului patronat de Gigi Becali se complică și mai mult în privința folosirii identității istorice „Steaua”, în condițiile în care hotărârile definitive anterioare au confirmat deja că marca aparține Clubului Sportiv al Armatei.
Miza este uriașă, pentru că această decizie are impact direct și asupra procesului civil dintre Ministerul Apărării Naționale și FCSB, dosar în care MApN cere despăgubiri de aproximativ 37 de milioane de euro pentru folosirea fără drept a mărcii „Steaua” în perioada 2004–2014. Practic, fiecare nouă hotărâre care întărește poziția CSA poate conta decisiv în această bătălie juridică de lungă durată.
În ceea ce privește palmaresul, disputa a fost tranșată definitiv în iunie 2025 de Înalta Curte de Casație și Justiție, însă interpretările publice au continuat să provoace controverse. Potrivit relatărilor despre motivarea instanței, CSA Steaua a rămas cu palmaresul din perioada 1947–1998, în timp ce FCSB deține palmaresul începând din 2003 și până în prezent, iar intervalul 1998–2003 a rămas neatribuit explicit prin hotărârea invocată în presă. În același timp, instanța a reafirmat ideea că FCSB este o entitate sportivă diferită de clubul istoric al Armatei.
Separat de palmares, componenta privind marca și numele a fost stabilită prin alte decizii definitive, care au obligat echipa lui Gigi Becali să renunțe la folosirea numelui „Steaua București” și a însemnelor grafice asociate acestuia. În noiembrie 2025, ÎCCJ a respins definitiv recursul formulat de FCSB, confirmând încă o dată că marca „Steaua” aparține exclusiv CSA Steaua București.
Astfel, conflictul juridic dintre cele două entități nu mai privește doar simbolurile și trecutul clubului, ci și consecințele financiare ale folosirii identității „Steaua” de-a lungul anilor. Procesul pentru prejudiciul cerut de MApN rămâne unul dintre cele mai sensibile puncte ale întregii confruntări, mai ales că suma solicitată este una uriașă, iar orice decizie favorabilă CSA poate cântări greu în stabilirea răspunderii FCSB.
De cealaltă parte, Gigi Becali a susținut în mod repetat că Ministerul Apărării nu ar avea calitate procesuală pentru a cere astfel de despăgubiri. El a argumentat că, în lipsa unei secții de fotbal active într-o anumită perioadă, nu se poate vorbi despre un prejudiciu real, în sensul clasic al producerii unei pierderi materiale. În opinia sa, palmaresul și istoria clubului nu pot genera prin ele însele un prejudiciu financiar direct, iar procesul privind aceste pretenții ar fi lipsit de fundament. Acesta a mai afirmat că interesul său pentru palmares este legat în primul rând de suporteri și de disputa identitară din jurul clubului.
În concluzie, litigiul dintre CSA Steaua și FCSB rămâne unul dintre cele mai complicate și mai încărcate simbolic dosare din sportul românesc. După deciziile definitive privind marca și după clarificările aduse în disputa pentru palmares, presiunea se mută tot mai mult asupra dosarului de despăgubiri, unde consecințele ar putea fi nu doar de imagine, ci și financiare, într-un mod extrem de serios pentru clubul patronat de Gigi Becali.
