Președintele Nicușor Dan a convocat pentru miercuri o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, într-un context regional extrem de tensionat, marcat de războiul dintre SUA și Iran și de implicațiile de securitate pentru flancul estic al NATO. Convocarea a fost făcută de la o zi la alta, iar pe agenda discuțiilor se află inclusiv analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare, potrivit informațiilor apărute în presa română și reflectate ulterior și de agenda publică a subiectului.
Potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN și Digi24, Statele Unite ar fi solicitat României posibilitatea de a folosi baza de la Mihail Kogălniceanu pentru operațiuni legate de conflictul cu Iranul, în special pentru misiuni logistice, realimentare și eventuală dislocare de personal militar și avioane de luptă. Deocamdată, nu există o confirmare publică oficială completă din partea Palatului Cotroceni sau a Guvernului privind forma exactă a solicitării, ceea ce înseamnă că subiectul trebuie prezentat în continuare ca informație apărută pe surse.
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu are deja un rol strategic major pentru Statele Unite și pentru NATO, fiind unul dintre cele mai importante puncte militare de pe flancul estic al Alianței. Ea a mai fost utilizată în trecut pentru tranzit militar, misiuni logistice și operațiuni de sprijin, inclusiv în momente de tensiune regională și în cadrul repatrierii de militari din teatre externe de operațiuni. În acest sens, o eventuală nouă utilizare a bazei pentru nevoile Pentagonului nu ar reprezenta o premieră absolută, dar ar avea o încărcătură geopolitică mult mai sensibilă în actualul context de război din Orientul Mijlociu.
Potrivit acelorași informații apărute în presa din România, americanii ar analiza nu doar folosirea infrastructurii de la Kogălniceanu pentru realimentare și sprijin logistic, ci și trimiterea unor avioane de luptă și a unor militari suplimentari în România. O astfel de mutare ar ridica imediat miza strategică pentru țara noastră, deoarece ar transforma și mai clar baza într-un punct-cheie pentru operațiuni americane într-o zonă aflată deja sub presiune.
În paralel, ședința CSAT ar putea include și tema Ucrainei, mai ales în contextul în care presa română a relatat că președintele Volodimir Zelenski urmează să vină joi, 12 martie, la București, pentru o întrevedere cu Nicușor Dan. O astfel de vizită, dacă se confirmă oficial, ar adăuga o dimensiune suplimentară reuniunii de la Cotroceni, pentru că discuțiile despre securitatea regională nu mai pot fi separate nici de războiul din Ucraina, nici de noua criză din Orientul Mijlociu.
Faptul că ședința CSAT a fost convocată rapid arată că autoritățile române tratează subiectul cu maximă seriozitate. În actualul context, orice decizie privind prezența militară americană pe teritoriul României are implicații diplomatice, militare și politice importante. Pe de o parte, România rămâne un aliat strategic al SUA și un pilon esențial pentru NATO la Marea Neagră. Pe de altă parte, implicarea într-un dispozitiv logistic asociat războiului cu Iranul ar putea expune țara la riscuri suplimentare de securitate și la reacții ostile din partea Teheranului, care a avertizat recent că statele europene care se alătură atacurilor americano-israeliene ar putea deveni „ținte legitime”.
În acest moment, cel mai important detaliu este că nu a fost anunțată public nicio decizie finală. Ce urmează să clarifice CSAT este dacă România aprobă sau nu o extindere temporară a utilizării bazei de la Mihail Kogălniceanu de către forțele americane și, dacă da, în ce limite. Până la un anunț oficial, rămâne limpede doar că subiectul a ajuns la cel mai înalt nivel de analiză în statul român și că importanța strategică a bazei de la Kogălniceanu crește din nou într-un moment de maximă tensiune internațională.
