Italia își va crește în acest an bugetul oficial destinat apărării, însă premierul Giorgia Meloni consideră că statele membre NATO trebuie să privească dincolo de simpla majorare a cheltuielilor militare. Potrivit șefei guvernului de la Roma, modul în care se poartă războaiele moderne se schimbă rapid, iar dronele, sateliții, tehnologia și controlul datelor devin tot mai importante pe câmpul de luptă.
Într-un discurs susținut joi în fața Parlamentului, Giorgia Meloni a anunțat că, la summitul NATO din luna iulie, va transmite că Italia intenționează să aloce aproximativ 2,8% din produsul intern brut pentru apărare și securitate în 2026. Procentul reprezintă o creștere de aproximativ 0,71 puncte procentuale față de anul precedent.
Italia își majorează bugetul pentru apărare și securitate
Creșterea anunțată de Giorgia Meloni nu va proveni însă exclusiv din investiții militare clasice. O parte importantă a majorării va fi acoperită prin includerea unor cheltuieli legate de securitatea internă, printre care și anumite atribuții ale poliției.
Roma profită astfel de regulile NATO care permit includerea în calculul bugetului de apărare a unor categorii de cheltuieli care, până acum, nu erau luate în considerare în același mod.
Cu toate acestea, premierul italian a avertizat că discuția despre securitate nu trebuie redusă doar la procente din PIB sau la sume tot mai mari alocate armatei. În opinia sa, războiul din Ucraina a demonstrat că forța militară a unei țări nu mai poate fi evaluată doar prin numărul de tancuri, avioane, portavioane sau prin dimensiunea bugetului.
Meloni: războiul modern schimbă regulile apărării
Giorgia Meloni a atras atenția asupra faptului că tehnologia a modificat profund modul în care se desfășoară conflictele armate. Premierul italian a făcut referire la situația din Ucraina, unde linia frontului este puternic marcată de prezența dronelor, ceea ce face ca mișcările militare clasice să fie mult mai dificile.
„Din această cauză, nimic nu se mișcă, iar noi am văzut tancuri care costă milioane de euro distruse de drone care costă, în medie, 20.000 de euro”, a declarat Giorgia Meloni.
Premierul italian a sugerat că aliații occidentali trebuie să își pună întrebări serioase despre eficiența investițiilor militare tradiționale și despre felul în care noile tehnologii pot schimba echilibrul de putere. În acest context, Meloni a vorbit despre importanța sateliților, a poziționării strategice și a datelor.
Sateliții și datele, tot mai importante în strategia militară
Șefa guvernului italian a afirmat că NATO și statele occidentale trebuie să analizeze mai atent raportul dintre un tanc bine poziționat, un portavion bine poziționat și un satelit bine plasat. În viziunea sa, tehnologia spațială și informațiile strategice pot avea, în anumite situații, o valoare militară mai mare decât echipamentele grele tradiționale.
Meloni a subliniat că datele nu mai trebuie privite doar ca resurse tehnice sau economice, ci ca elemente strategice care trebuie protejate. Într-un război modern, cine controlează informația, comunicațiile și capacitatea de analiză poate obține un avantaj decisiv.
Premierul italian a mers mai departe și a vorbit despre schimbarea profilului celor care pot contribui la efortul militar al unei țări. Ea a spus că există state care, în loc să se concentreze exclusiv pe recrutarea de soldați în sensul clasic, pregătesc tineri obișnuiți cu jocurile video pentru a pilota drone de la distanță în cazul unui conflict.
„Există țări care, în loc să recruteze soldați, antrenează copii obișnuiți să se joace pe PlayStation, pregătindu-i să piloteze drone de la distanță într-un eventual război”, a spus Giorgia Meloni. „Aceasta este o dezbatere pe care Occidentul trebuie să o poarte”.
Presiuni tot mai mari asupra aliaților NATO
Declarațiile premierului italian vin într-un moment în care discuțiile despre cheltuielile militare sunt tot mai tensionate în cadrul NATO. Președintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri guvernele europene, acuzându-le că investesc prea puțin în propriile forțe armate și că se bazează excesiv pe protecția Statelor Unite.
Trump a cerut aliaților europeni și asiatici să își majoreze cheltuielile pentru apărare până la 3,5% din PIB, susținând că povara securității comune nu trebuie să rămână în principal pe umerii Washingtonului.
În acest context, anunțul Italiei privind creșterea bugetului pentru apărare și securitate poate fi interpretat și ca un răspuns la presiunile venite din partea Statelor Unite, dar și ca o încercare de adaptare la noile realități strategice.
Tensiuni și în Marea Britanie pe tema cheltuielilor militare
Presiunea legată de bugetele apărării nu se resimte doar în Italia. În Marea Britanie, ministrul Apărării, John Healey, și-a anunțat joi demisia, după un conflict privind nivelul resurselor alocate armatei. Acesta l-a acuzat pe premierul Keir Starmer că nu a pus la dispoziția apărării fondurile pe care el le considera necesare pentru protejarea țării în fața amenințărilor tot mai mari.
Demisia sa a scos la iveală tensiunile existente în interiorul guvernelor occidentale, unde nevoia de creștere a bugetelor militare se lovește de constrângeri economice, priorități sociale și presiuni politice interne.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat că înțelege decizia omologului britanic și a sugerat că și alți miniștri ai apărării se confruntă cu dileme similare.
„Am ales să aștept vremuri mai puțin dificile, sperând într-o evoluție pozitivă a situației actuale”, a scris Crosetto pe X. „Nu știu dacă drumul pe care l-am ales este cel potrivit, dar semnalele pe care le-am primit mă fac să cred că se conturează o înțelegere mai profundă”.
Occidentul, obligat să regândească apărarea
Mesajul transmis de Giorgia Meloni este că NATO nu trebuie doar să cheltuiască mai mult, ci și să cheltuiască mai inteligent. Războiul din Ucraina a arătat că armele scumpe pot deveni vulnerabile în fața unor tehnologii mai ieftine, rapide și flexibile, iar acest lucru obligă statele occidentale să își revizuiască strategiile.
Dronele, sateliții, sistemele de comunicații, protecția datelor și capacitatea de a coordona operațiuni de la distanță devin elemente centrale ale apărării moderne. În acest nou context, vechile criterii de evaluare a puterii militare nu mai sunt suficiente.
Italia se pregătește să își majoreze contribuția la securitatea colectivă, dar premierul Giorgia Meloni avertizează că adevărata provocare pentru NATO nu este doar atingerea unor praguri bugetare, ci adaptarea rapidă la o realitate militară în care tehnologia poate schimba decisiv raportul de forțe.
