Iranul a transmis luni un avertisment României, susținând că va reacționa pe plan politic și juridic dacă țara noastră permite Statelor Unite să folosească baze de pe teritoriul românesc pentru operațiuni împotriva Teheranului. Informația a fost relatată de Iran International, iar reacția a venit după ce România a aprobat, prin mecanismele sale instituționale, dislocarea temporară a unor echipamente și forțe americane cu caracter defensiv.
În replică, Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis că acordul bilateral dintre România și SUA are caracter strict defensiv și că țara noastră nu este parte a conflictului. Diplomația română a insistat că prioritatea rămâne dezescaladarea prin mijloace diplomatice.
Ce transmite MAE
Potrivit poziției oficiale comunicate luni, acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal pentru utilizarea continuă a unor baze militare din România. MAE a subliniat, de asemenea, că România găzduiește de peste un deceniu capabilități de apărare antirachetă orientate împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic și că acest sistem este unul exclusiv defensiv, folosit doar în scop de autoapărare, în conformitate cu Carta ONU:
„Am luat notă de afirmațiile purtătorului de cuvânt al MAE Iran, context în care facem următoarele precizări:
Acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu.
Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU.
România nu este parte a conflictului.
În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor.
Ministerul a mai precizat că România nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu și că susține încă din prima zi soluțiile diplomatice pentru reducerea tensiunilor. În același timp, Bucureștiul a condamnat atacurile iraniene asupra statelor din regiunea Golfului și a cerut Teheranului să înceteze aceste acțiuni, arătând că ele pun în pericol vieți omenești și afectează securitatea și economia globală.
Amenințările Iranului
Avertismentul a fost formulat de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, care a declarat că statele nu ar trebui să se implice în război. Potrivit relatărilor apărute luni, oficialul iranian a susținut că, dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, Teheranul ar considera acest lucru o formă de participare la o agresiune militară împotriva Iranului:
„Dacă România îşi pune bazele la dispoziţia Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului.”
Baghaei a mai afirmat că o asemenea acțiune ar fi, în opinia autorităților iraniene, incompatibilă cu dreptul internațional și ar atrage răspundere internațională pentru statul român. Declarațiile au amplificat tensiunea diplomatică într-un moment deja extrem de sensibil în regiune.
Contextul deciziei de la București
Pe plan intern, Parlamentul României a luat act săptămâna trecută de scrisoarea președintelui Nicușor Dan referitoare la dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, după aprobarea prealabilă în CSAT. Reuters a relatat că este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare, toate prezentate oficial drept echipamente defensive, fără armament propriu-zis.
Președintele Nicușor Dan a explicat public faptul că aceste echipamente sunt non-cinetice și că ele se înscriu în cadrul parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite, într-o formulă similară cooperării pe care și alte state NATO o au cu Washingtonul.
În același sens, consilierul prezidențial Marius Lazurca a declarat că Statele Unite nu au „cerut” României o bază militară în sensul clasic al termenului, ci că această colaborare sporește siguranța cetățenilor români. El a mai spus că este o eroare să se considere că România a devenit o țintă mai importantă doar din cauza debutului conflictului sau a votului din Parlament.
Astfel, reacția oficială a Bucureștiului încearcă să transmită un mesaj dublu: pe de o parte, România își menține ferm angajamentele din parteneriatul strategic cu Statele Unite și din cadrul NATO, iar pe de altă parte insistă că nu este parte beligerantă și că susține în continuare o soluție diplomatică pentru reducerea tensiunilor.
