Ambasadorul Iranului la Sofia, Ali Reza Irvash, a transmis un mesaj ferm într-un interviu acordat presei din Bulgaria, susținând că războiul din Orientul Mijlociu nu aparține nici României, nici Bulgariei. Diplomatul a avertizat că orice bază folosită pentru acțiuni împotriva Iranului ar putea deveni, în viziunea Teheranului, o țintă legitimă. Declarațiile sale au fost urmate de reacția ministrului român al Apărării, Radu Miruță.
În interviul acordat televiziunii NOVA, citat de presa bulgară, ambasadorul iranian a ridicat întrebarea dacă o bază utilizată pentru atacarea teritoriului iranian și a cetățenilor săi nu ar trebui considerată o țintă legitimă pentru un eventual răspuns. Totodată, el a făcut apel la România și la alte state din regiune să evite implicarea într-un conflict pe care l-a descris drept unul dus de Statele Unite și Israel împotriva poporului iranian:
„Dacă o bază este folosită pentru a ataca teritoriile noastre, oamenii noștri, nu ar trebui ca acea bază să devină o țintă legitimă a răspunsului nostru?”
Diplomatul a atras atenția că România ar trebui să fie atentă să nu ajungă parte a acestui război, sugerând că orice implicare, chiar indirectă, ar putea avea consecințe grave:
„România ar trebui să fie atentă să nu devină parte din acest război.”
Invitat ulterior la B1TV, ministrul Apărării, Radu Miruță, a comentat aceste declarații și a precizat că România nu a primit niciun semnal oficial din partea Iranului privind o amenințare militară directă. El a subliniat că afirmațiile ambasadorului au fost formulate într-un registru ipotetic și că situația descrisă de acesta nu se aplică României.
Ministrul a explicat că informațiile oficiale venite până acum dinspre Teheran au făcut referire doar la eventuale consecințe politice și juridice, nu la reacții de natură militară. De asemenea, a punctat că nici Ministerul Apărării, nici Guvernul României și nici structurile care furnizează informații instituțiilor statului nu au semnalat existența unei amenințări militare venite din partea Iranului:
„Eu nu comentez declarațiile unui ambasador. Am citit și eu știrea la care faceți referire dumneavoastră. Acolo era o ipoteză în care, în situația în care una dintre țări folosește bazele sale pentru a ataca Iranul. Nu suntem în situația asta în România. Informațiile oficiale de la Teheran au fost cu privire la consecințe juridice și politice, nu cu privire la consecințe militare.
La nivel de Ministerul Apărării, la nivel de Guvern al României, nu am primit vreun semnal din partea Iranului cu privire la vreo amenințare de natură militară, nici la nivelul serviciilor care livrează informații pentru miniștri nu a venit vreo astfel de informație.
Că un ambasador declară unele lucruri, mă rog, e libertatea fiecăruia să o facă.”
Radu Miruță a evitat să intre într-o polemică directă cu diplomatul iranian, afirmând că nu comentează declarațiile unui ambasador, dar a lăsat să se înțeleagă că poziția oficială a statului român rămâne una calmă și bazată pe date concrete, nu pe speculații.
Aceste declarații apar într-un moment sensibil, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat solicitarea Statelor Unite privind desfășurarea temporară pe teritoriul României a unor trupe și aeronave americane, în contextul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu.
La rândul său, Parlamentul României a aprobat, săptămâna trecută, solicitarea CSAT referitoare la dislocarea temporară a unor echipamente americane, la cererea Pentagonului. Documentul aprobat a fost clasificat de autoritățile române, însă au fost oferite unele explicații publice despre natura acestor mijloace tehnice.
Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații prin satelit, acestea din urmă fiind corelate și cu sistemul de la Deveselu. Șeful statului a insistat asupra faptului că aceste echipamente au caracter defensiv și nu sunt dotate cu armament propriu-zis.
El a subliniat că sunt mijloace non-cinetice, menite să crească gradul de securitate al României, și a transmis că populația nu are motive de îngrijorare. Potrivit președintelui, prezența acestor echipamente nu expune țara unui risc suplimentar, ci, dimpotrivă, contribuie la consolidarea siguranței naționale.
