Donald Trump a reluat tonul dur la adresa NATO și a sugerat că Statele Unite ar putea să nu mai intervină automat în sprijinul alianței, dacă situația o va cere. Declarațiile sale vin pe fondul nemulțumirii provocate de reacția rezervată a mai multor aliați în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al refuzului acestora de a se implica militar în securizarea strâmtorii Ormuz.
Într-un discurs susținut la un forum de investiții din Miami, președintele american a afirmat că Washingtonul cheltuiește sume uriașe pentru apărarea aliaților, fără să primească, în opinia sa, un sprijin comparabil în momentele de criză. El a spus că SUA au fost mereu gata să fie alături de membrii NATO, dar că, văzând comportamentul acestora în actualul context, nu mai este sigur că America „trebuie să fie acolo” pentru alianță. Reuters notează că aceste afirmații au reaprins temerile legate de angajamentul său față de principiul apărării colective prevăzut de Articolul 5.
Nemulțumirea lui Trump este legată mai ales de reacția Europei după izbucnirea războiului cu Iranul. Potrivit Reuters și AP, mai multe state aliate au refuzat să participe direct la operațiuni militare și au insistat că nu au fost consultate înainte de declanșarea conflictului. În schimb, poziția exprimată public de principalii parteneri occidentali s-a concentrat pe apeluri la dezescaladare, protecția navigației și soluții diplomatice, nu pe implicare militară în ofensiva americană și israeliană.
Trump a mers și mai departe în ultimele zile și a atacat public aliații, numindu-i „lași” și descriind NATO drept un „tigru de hârtie”, după ce aceștia nu au răspuns așa cum și-ar fi dorit la solicitările Washingtonului privind criza din strâmtoarea Ormuz. Reuters a relatat că liderul american consideră că multe state beneficiază de protecția și forța militară a SUA, dar ezită să își asume costurile și riscurile atunci când Washingtonul cere sprijin concret.
În același timp, unele state occidentale au transmis că sunt dispuse să sprijine, în anumite condiții, eforturile pentru garantarea libertății de navigație în strâmtoare, însă fără o implicare militară directă în război. Associated Press arată că partenerii G7 au susținut restabilirea circulației maritime și încetarea atacurilor asupra civililor, dar au rămas rezervați față de strategia americană în regiune.
Prin aceste declarații, Donald Trump readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme ale politicii sale externe: ideea că Statele Unite nu ar trebui să suporte aproape singure costurile securității occidentale. Mesajul său transmite limpede că va judeca relația cu NATO și prin prisma disponibilității aliaților de a răspunde solicitărilor americane în afara spațiului european, inclusiv în Orientul Mijlociu. În actualul climat internațional, o astfel de poziție riscă să alimenteze și mai mult tensiunile dintre Washington și partenerii săi tradiționali.
