Președintele SUA, Donald Trump, a lansat marți critici dure la adresa aliaților din NATO, după ce mai multe state au refuzat să se implice în sprijinirea operațiunilor americane legate de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz. Declarațiile au fost făcute în Biroul Oval, în prezența premierului Irlandei, iar liderul de la Casa Albă a transmis că partenerii occidentali au ratat un test important de solidaritate.
Trump a susținut că Statele Unite nu au nevoie în mod esențial de ajutor militar, dar a subliniat că era normal ca aliații să fie alături de Washington într-un moment atât de sensibil. El a calificat atitudinea NATO drept „o greșeală foarte prostească” și a sugerat că lipsa de sprijin din partea Europei va cântări în evaluarea viitoare a relațiilor din Alianță:
„Ei bine, nu avem nevoie de prea mult ajutor și, de fapt, nu avem nevoie de niciun ajutor. (…) Nu vor să ne ajute, ceea ce este uimitor. Adică, uimitor. NATO face o greșeală foarte prostească… Acesta a fost un test important. Ar fi trebuit să fie acolo. (…) Noi am ajutat cu Ucraina, iar ei nu ne-au ajutat cu Iranul. (…) Chiar nu mi-e frică de nimic. Ajutăm alte țări. Și când ele nu ne ajută, adică, este cu siguranță ceva la care ar trebui să ne gândim. Nu am nevoie de Congres pentru această decizie. După cum probabil știți, pot lua această decizie singur.”
În același context, președintele american a vorbit și despre Iran, afirmând că regimul de la Teheran a fost grav afectat de operațiunile militare și că infrastructura sa defensivă a fost aproape anihilată. Trump a insistat că Iranul rămâne o amenințare majoră și a transmis că Statele Unite pot merge mai departe cu măsuri și mai dure, dacă va considera necesar.
Liderul de la Casa Albă a comentat și demisia lui Joe Kent, șeful Centrului Național Antiterorism, care a părăsit funcția în semn de protest față de războiul cu Iranul. Trump a spus despre acesta că l-a considerat mereu slab pe zona de securitate și a sugerat că plecarea sa nu reprezintă o pierdere pentru administrație. Demisia lui Kent a fost relatată pe larg de presa americană și a fost interpretată ca un semn de ruptură internă pe tema justificării conflictului.
Donald Trump a avut remarci tăioase și la adresa unor lideri europeni. El și-a exprimat dezamăgirea față de premierul britanic Keir Starmer, despre care a sugerat că nu a dat dovadă de fermitate, și a minimalizat pozițiile venite din partea Franței. În schimb, președintele american a lăudat sprijinul oferit de mai multe state din Golf, printre care Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Bahrain, pe care le-a descris drept parteneri mult mai cooperanți în actuala criză.
Întrebat despre Ucraina, Trump a reluat criticile la adresa fostei administrații democrate și a susținut că Statele Unite au investit sume uriașe pentru a evita prăbușirea rapidă a țării în fața Rusiei. El a sugerat din nou că aliații europeni nu au răspuns pe măsura sprijinului primit din partea Washingtonului, folosind inclusiv conflictul actual cu Iranul ca termen de comparație.
La final, liderul american a lăsat să se înțeleagă că administrația sa pregătește și noi mișcări în raport cu Cuba. Întrebat despre situația de pe insulă, Trump a spus că urmează „ceva” în viitorul apropiat, iar secretarul de stat Marco Rubio a intervenit spunând că actualul sistem politic și economic cubanez nu mai poate continua în forma actuală.
Per ansamblu, ieșirea lui Donald Trump din Biroul Oval a arătat un ton tot mai agresiv față de liderii europeni și o dorință clară de a merge mai departe chiar și fără sprijinul NATO, atât în Orientul Mijlociu, cât și în alte dosare sensibile de politică externă.
