Ucraina a decis să majoreze salariul minim și pensiile în 2026, în ciuda faptului că se află în plin război, în timp ce în România discursul public merge în direcția opusă: înghețări de salarii și pensii. Diferența de abordare a stârnit numeroase întrebări, iar economistul Adrian Negrescu explică de ce cele două state pornesc de la realități economice complet diferite și ce efecte pot avea aceste decizii.
Ucraina crește salariul minim și pensia, deși este în război
Guvernul de la Kiev a adoptat bugetul pentru anul 2026, în care sunt prevăzute majorări la capitole extrem de sensibile: salariul minim, pensiile, sănătatea și educația. Concret, salariul minim urmează să crească de la 8.000 de grivne (aproximativ 162 de euro) la 8.647 de grivne (circa 175 de euro). Totodată, pensia minimă ar urma să fie majorată cu aproximativ 2.500 de grivne, adică în jur de 51 de euro.
Deși sumele nu par spectaculoase, decizia are o puternică încărcătură simbolică și socială. Vorbim despre o țară aflată într-un conflict armat de amploare, cu cheltuieli uriașe pentru apărare, care alege totuși să sprijine veniturile populației pentru a menține stabilitatea socială și moralul oamenilor.
România, pe direcția înghețărilor
În România, mesajul politic este radical diferit. Premierul Ilie Bolojan a transmis public că majorările nu sunt posibile în actualul context economic, iar salariile și pensiile ar trebui înghețate. În același timp, Guvernul pregătește actul normativ prin care salariul minim pe economie ar urma să rămână la nivelul actual și în 2026.
Această abordare a generat comparații inevitabile: cum poate o țară aflată în război să își permită creșteri, iar România, stat membru al Uniunii Europene, să discute despre blocaje?
Adrian Negrescu: „Realități economice complet diferite”
Analistul financiar Adrian Negrescu explică faptul că România și Ucraina se află în situații economice care nu pot fi comparate direct, iar măsurile luate au scopuri diferite.
„Suntem în situații complet diferite. Economia Ucrainei este o economie de război. Acolo este nevoie de măsuri concrete pentru susținerea moralului populației, în condițiile în care cheltuielile cu Apărarea sunt extrem de mari. Fără o creștere a salariului minim, este aproape imposibil să motivezi populația Ucrainei, deja lovită de provocările generate de război, să facă față anului 2026”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate.
Cu alte cuvinte, în Ucraina, majorările sunt un instrument de rezistență socială și de menținere a coeziunii într-un context extrem.
De ce salariul minim poate alimenta inflația în România
În cazul României, lucrurile stau diferit. Potrivit economistului, o creștere a salariului minim ar putea avea un efect nedorit: accelerarea inflației.
„În România, creșterea salariului minim pe economie ar însemna, cel mai probabil, un nou puseu inflaționist. Patronii vor transfera aceste costuri în prețurile produselor și serviciilor. În realitate, o majorare a salariului minim aduce în buzunarele oamenilor aproximativ 100 de lei în plus. Ce mai faci cu 100 de lei, în condițiile în care prețurile continuă să crească, iar România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană?”, explică Adrian Negrescu.
Aceasta este una dintre temerile majore ale economiștilor: o parte importantă din creșterea veniturilor ar putea fi rapid anulată de scumpiri.
Cine câștigă cu adevărat din creșterea salariului minim
Un aspect mai puțin discutat este cine beneficiază cel mai mult de o eventuală majorare. Potrivit analistului, statul ar putea fi marele câștigător.
„Statul ar fi cel mai câștigat din creșterea salariului minim. Avem zeci de mii de angajați din sectorul bugetar ale căror salarii sunt raportate la salariul minim, iar o creștere a acestuia le-ar majora automat veniturile. În plus, încasările din taxe și contribuții ar crește semnificativ. Practic, la fiecare leu în plus la salariul minim, statul ajunge să încaseze până la patru lei. În acest context, te întrebi dacă nu este, de fapt, o formă suplimentară de taxare a companiilor, într-o perioadă în care vânzările sunt slabe și economia abia se menține pe linia de plutire”, avertizează Negrescu.
„Deciziile trebuie luate pe baza studiilor, nu politic”
În concluzie, economistul subliniază că astfel de decizii nu ar trebui luate din rațiuni politice, ci pe baza unor analize clare de impact economic.
„Creșterea sau menținerea salariului minim trebuie decisă în urma unor studii serioase, care să arate efectele reale asupra inflației, mediului de afaceri și puterii de cumpărare, nu pe baza unor opinii sau calcule politice”, a mai spus Adrian Negrescu.
Diferența dintre România și Ucraina nu ține doar de cifre, ci de context, priorități și obiective. În timp ce Ucraina folosește majorările ca instrument de supraviețuire socială, România încearcă să evite dezechilibrele economice într-un moment în care inflația rămâne una dintre cele mai mari provocări.
