Președintele Nicușor Dan a anunțat, după ședința de lucru desfășurată la Constanța, că va avea o discuție cu Volodimir Zelenski în urma incidentului provocat de drona ucraineană care a ajuns în apele teritoriale ale României. Șeful statului a precizat că, în cadrul întâlnirii, a fost discutată și necesitatea unui protocol clar pentru gestionarea unor astfel de situații.
La finalul ședinței de la Constanța, Nicușor Dan a fost întrebat dacă a discutat deja cu președintele Ucrainei despre incidentul cu drona. Acesta a răspuns că dialogul urmează să aibă loc.
„Nu, dar o vom face. O parte din discuția pe care am avut-o înăuntru a fost despre elemente ale unui protocol care să funcționeze în situații ca aceasta”, a declarat președintele.
Se discută un protocol pentru incidentele cu drone
Protocolul menționat de Nicușor Dan vine în contextul în care, săptămâna trecută, autoritățile române au vorbit despre necesitatea unor reguli mai clare și după incidentul cu drona din Galați. Atunci, oficialii Ministerului Apărării au explicat de ce aparatul nu a fost doborât înainte de a se prăbuși peste un bloc din centrul orașului.
Purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici, a precizat că există mai multe limitări în astfel de cazuri, inclusiv unele de natură legală și operațională. Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a explicat că armata nu poate deschide focul în orice condiții, mai ales dacă există riscul ca proiectilul să afecteze spațiul aerian al unei țări vecine sau să producă pagube mai mari.
„Prima limitare pe care o avem e una legală, faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să afecteze spațiul aerian al unei țări vecine. În continuare, pentru a angaja o țintă aeriană e nevoie de un anumit timp care presupune detenție, clasificare și combatere. Timpul de 4 minute pe care l-am avut la dispoziție a fost extrem de scurt”, a declarat generalul Gheorghe Maxim.
România cere întărirea apărării antidrone în Dobrogea
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat la rândul său că a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre necesitatea implementării unor măsuri suplimentare în zona Dobrogei. Oficialul român a susținut că România are nevoie de soluții rapide până la livrarea capabilităților antidrone deja comandate.
Radu Miruță a explicat că drona din Galați a fost detectată și urmărită de radarul nou instalat în zonă, după incidentul anterior. De asemenea, avioanele de vânătoare ar fi avut autorizație de tragere, însă intervalul foarte scurt în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc a făcut imposibilă intervenția fără riscuri majore.
„Da, a fost descoperită şi urmărită pe radarul nou instalat în zona Galaţi, după incidentul de acum două săptămâni. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizaţie de tragere. Da, în cele 4 minute cât s-a aflat în spaţiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galaţi ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României şi să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina”, a transmis ministrul.
Acesta a mai subliniat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol, în special în contextul riscurilor generate de războiul din Ucraina și de incidentele repetate din apropierea granițelor.
„Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol, pe care nu le avem pentru că, de la începutul războiului din Ucraina, cine a avut decizia asta nu a luat-o. De cinci luni, de când sunt ministru, înzestrarea Armatei este prioritatea mea numărul 1 şi faţă de situaţia de dinainte acum avem pentru prima oară în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”, a mai declarat Radu Miruță.
Incidentul de la Constanța readuce în atenție vulnerabilitățile de securitate din regiunea Mării Negre și nevoia unor proceduri clare între România, Ucraina și partenerii NATO pentru gestionarea rapidă a situațiilor în care drone sau alte echipamente militare ajung accidental pe teritoriul sau în apele României.
