Vești îngrijorătoare pentru milioane de pensionari din România. Pensiile ar putea rămâne înghețate și anul viitor, în cazul în care autoritățile române nu vor obține o derogare din partea Comisiei Europene și nu vor pune în aplicare reformele cerute de Bruxelles.
În cel mai recent raport de țară dedicat României, publicat în cadrul Semestrului European 2026, Comisia Europeană atrage atenția asupra problemelor economice și bugetare cu care se confruntă statul român. Documentul include o serie de recomandări importante privind sistemul public de pensii, salarizarea din sectorul bugetar și modul în care sunt gestionate finanțele publice.
Comisia Europeană solicită continuarea reformei pensiilor
Potrivit raportului, România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală și să aplice integral reformele asumate în domenii esențiale, precum pensiile și salariile din sectorul public.
Bruxellesul cere în mod explicit continuarea măsurilor de reducere a dezechilibrelor bugetare, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a salarizării bugetarilor, dar și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea diferențelor sociale și teritoriale.
Raportul de țară pentru România din 2026 analizează evoluțiile economice și sociale recente și evaluează modul în care autoritățile de la București au aplicat recomandările specifice adoptate de Consiliu în anul 2025.
România se confruntă în continuare cu dezechilibre economice majore
Concluziile Comisiei Europene arată că economia României continuă să fie afectată de probleme serioase, care pun presiune asupra stabilității financiare a statului.
Potrivit documentului, România se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice excesive, generate în special de deficitele bugetare ridicate, deficitul de cont curent și deteriorarea competitivității costurilor.
Oficialii europeni avertizează că, deși anumite vulnerabilități s-au redus într-o oarecare măsură, acestea rămân importante și necesită măsuri suplimentare. În lipsa unor intervenții clare, presiunea asupra bugetului de stat ar putea continua să crească.
Recomandările primite de România de la Bruxelles
Pe baza analizei realizate, Comisia Europeană a transmis României mai multe recomandări care vizează atât controlul cheltuielilor publice, cât și modernizarea administrației și stimularea investițiilor.
România trebuie să respecte în continuare limitele privind creșterea cheltuielilor nete, astfel încât să poată ieși din procedura de deficit excesiv. De asemenea, țara noastră este încurajată să consolideze cheltuielile pentru apărare și nivelul de pregătire, în contextul provocărilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Comisia mai recomandă ca orice măsuri luate pentru a reduce impactul creșterii prețurilor la energie să fie temporare și bine țintite, pentru a nu pune o presiune suplimentară pe buget.
Un punct important vizează protejarea sustenabilității finanțelor publice. În acest sens, Bruxellesul cere implementarea completă a reformei pensiilor generale și speciale, precum și elaborarea unei reforme a salarizării în sectorul public, care să aducă mai multă echitate și un control mai bun al cheltuielilor.
Totodată, România trebuie să îmbunătățească nivelul de colectare a taxelor, în special prin reducerea pierderilor din TVA și din impozitul pe profit. Comisia insistă și asupra continuării reformelor și investițiilor asumate prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și asupra menținerii ritmului de implementare a programelor finanțate prin politica de coeziune.
Alte recomandări se referă la stimularea competitivității, reducerea disparităților dintre regiuni, susținerea investițiilor private în cercetare și inovare, îmbunătățirea administrației publice, digitalizarea serviciilor publice și creșterea calității procesului decizional.
Comisia Europeană cere, de asemenea, consolidarea guvernanței corporative în companiile de stat, dezvoltarea infrastructurii de mediu și a transportului sustenabil, precum și continuarea decarbonizării sectorului energetic prin investiții în rețele, energie regenerabilă și interconexiuni transfrontaliere.
O altă direcție importantă vizează piața muncii. România trebuie să sprijine participarea grupurilor subreprezentate, să îmbunătățească accesul la locuri de muncă, să extindă participarea la educația timpurie și să reducă deficitul de competențe. În paralel, autoritățile trebuie să combată riscul de sărăcie și excluziune socială printr-o protecție socială mai eficientă, fără a pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice.
Ce spune legea despre indexarea pensiilor
În prezent, legislația prevede că pensiile din sistemul public trebuie indexate anual, în luna ianuarie. Majorarea se face prin creșterea valorii punctului de referință cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Această formulă ar trebui să asigure o ajustare anuală a veniturilor pensionarilor, astfel încât pensiile să țină cont de scumpiri și de evoluția salariilor. Totuși, în contextul deficitului bugetar ridicat și al recomandărilor venite de la Comisia Europeană, aplicarea acestei formule ar putea fi amânată sau suspendată, dacă autoritățile nu obțin un acord favorabil.
O astfel de decizie ar însemna că pensiile ar putea rămâne la același nivel și anul viitor, în ciuda prevederilor actuale privind indexarea automată.
Evaluarea Comisiei Europene pentru perioada 2025-2026
În primăvara anului 2026, Comisia Europeană a analizat modul în care statele membre respectă cadrul bugetar al Uniunii Europene. Evaluarea acoperă anii 2025 și 2026 și se concentrează pe evoluția cheltuielilor nete, ținând cont, acolo unde este cazul, de flexibilitatea prevăzută pentru cheltuielile de apărare.
Comisia a verificat și implementarea etapelor importante ale reformelor și investițiilor care au stat la baza prelungirii perioadelor de ajustare bugetară. În cazul României, raportul arată că au fost făcute unele progrese, însă acestea nu sunt suficiente pentru eliminarea vulnerabilităților economice.
Procedura de deficit excesiv rămâne suspendată
Comisia Europeană a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Problemele legate de deficitul bugetar și deficitul de cont curent s-au diminuat într-o anumită măsură, însă rămân foarte mari.
În același timp, competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, chiar dacă ritmul acestei deteriorări este mai redus decât în perioada anterioară.
Pe baza evaluării realizate la începutul lunii iunie 2026, Comisia a decis suspendarea procedurii aplicabile deficitelor excesive pentru România. Această suspendare nu înseamnă însă că problemele au fost rezolvate, ci că autoritățile trebuie să continue măsurile de corecție și să demonstreze că pot ține sub control cheltuielile publice.
Ce urmează pentru pensionarii din România
În perioada următoare, Guvernul va trebui să discute cu instituțiile europene și să prezinte un plan credibil pentru reducerea deficitului bugetar. De aceste negocieri depinde și viitorul indexării pensiilor.
Dacă autoritățile vor reuși să convingă Bruxellesul că finanțele publice pot fi menținute pe o traiectorie sustenabilă, există șanse ca indexarea să fie aplicată conform legislației. În schimb, dacă măsurile propuse nu vor fi considerate suficiente, majorarea pensiilor ar putea fi amânată.
Pentru milioane de pensionari, acest lucru ar însemna menținerea veniturilor la nivelul actual, într-un context în care costul vieții rămâne o preocupare majoră. Decizia finală va depinde de negocierile dintre Guvern și instituțiile europene, dar și de capacitatea autorităților române de a aplica reformele asumate.
