Președintele PSD și șeful Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat, într-o intervenție la Digi24, că social-democrații au blocat o propunere venită din zona Guvernului privind reducerea cu 10% a salariilor în sectorul bugetar. În dialogul cu jurnalistul Cosmin Prelipceanu, liderul PSD a susținut că premierul Ilie Bolojan ar fi dorit, în faza inițială a discuțiilor, o tăiere generalizată a veniturilor angajaților la stat.
Bugetul, condiționat de două ordonanțe de urgență
Întrebat când ar putea fi adoptat bugetul, în contextul în care Executivul pregătește mai multe pachete legislative, Grindeanu a legat calendarul de două ordonanțe de urgență esențiale: una privind reorganizarea administrației și alta referitoare la relansarea economică.
Potrivit acestuia, cele două acte normative ar urma să fie aprobate la începutul săptămânii viitoare, luni sau marți, iar adoptarea lor ar crea cadrul necesar pentru finalizarea și votarea bugetului.
Liderul social-democrat a subliniat că măsurile de relansare economică nu reprezintă o noutate, ci au fost prezentate încă din luna septembrie. „Le-am pus pe masă în coaliție și am cerut partenerilor să vină cu propuneri de îmbunătățire”, a afirmat Grindeanu, sugerând că întârzierea aplicării acestui pachet ar fi contribuit la actualele dificultăți economice.
În opinia sa, dacă aceste măsuri ar fi fost adoptate mai devreme, România ar fi putut evita intrarea în recesiune tehnică. El a vorbit despre o „sarabandă” economică din care țara trebuie să iasă printr-un efort comun, dar fără decizii bruște care să afecteze veniturile populației.
Disputa privind tăierea salariilor
Momentul cel mai tensionat al discuției a fost cel legat de reducerea cheltuielilor de personal. Moderatorul a adus în discuție necesitatea ajustării bugetare, iar Grindeanu a susținut că, în varianta inițială, propunerea ar fi vizat direct salariile bugetarilor.
„Varianta din start a fost scăderea cu 10% a salariilor”, a declarat el, insistând că nu era vorba doar despre o reducere a cheltuielilor per ansamblu, ci despre o diminuare efectivă a veniturilor.
Întrebat cine ar fi susținut această abordare, liderul PSD a indicat clar spre Palatul Victoria, afirmând că propunerea a venit „dinspre Guvern”, care este condus de o singură persoană – aluzie directă la premierul Ilie Bolojan.
Grindeanu a explicat că PSD a intervenit în negocierile din coaliție pentru a elimina această variantă și pentru a evita repetarea unor măsuri considerate greșite în trecut.
Lecțiile crizei din 2009–2010
În argumentația sa, liderul PSD a invocat experiența anilor 2009–2010, când România a aplicat măsuri dure de austeritate în contextul acordului cu FMI. Potrivit lui Grindeanu, tăierile de salarii și concedierile din sectorul public nu au făcut decât să adâncească criza economică.
„Nu așa se face reforma”, a punctat el, respingând ideea că ajustarea bugetară trebuie să înceapă prin diminuarea veniturilor sau disponibilizări masive.
Reforma administrativă – între restructurare și digitalizare
Grindeanu a ținut să sublinieze că PSD nu respinge reforma, însă o vede într-o altă cheie. În opinia sa, reforma administrației nu înseamnă automat concedieri sau reduceri salariale, ci modernizare și eficientizare.
El a dat exemplul administrației locale, unde soluțiile ar putea consta în comasarea unor comune, digitalizarea serviciilor publice și reducerea birocrației, nu în tăieri de personal aplicate uniform.
Tensiuni în coaliție, mize economice majore
Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru coaliția de guvernare, aflată sub presiunea echilibrării bugetare și a relansării economice. Pe de o parte, Executivul caută soluții pentru reducerea deficitului și creșterea veniturilor la buget; pe de altă parte, PSD transmite că nu va susține măsuri care afectează direct salariile bugetarilor.
Mesajul social-democraților este clar: reforma este necesară, dar trebuie făcută prin reorganizare structurală și stimularea economiei, nu prin tăieri salariale generalizate. Rămâne de văzut dacă forma finală a pachetelor legislative va reflecta acest echilibru fragil dintre austeritate și protejarea veniturilor populației.
